Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a adoptat în unanimitate decizia ca linia de demarcaţie a platoului continental din Marea Neagră dintre România şi Ucraina să parcurgă un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor. Curtea Internaţională de Justiţie a dat astăzi dreptate României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei continentale, anunţând că Insula Şerpilor nu infuenţează linia de demarcaţie, astfel încât formaţiunea are dreptul la o mare teritorială de 12 mile marine.

Având în vedere că nu influenţează decizia, Curtea nu consideră necesar să se pronunţe asupra naturii formaţiunii, a declarat preşedinta CIJ, Rosalyn Higgins, citind verdictul.

Prin faptul că Insulei Şerpilor i se atribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 mile marine, practic, efectul juridic atribuit este cel al unei stânci.

Soluţia propusă de România pentru delimitare constă într-o linie care porneşte de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele două state urmând arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei Şerpilor până la un punct aflat la est de această formaţiune maritimă, apoi pe linia de echidistanţă între coastele relevante adiacente ale celor două state până la punctul unde linia de echidistanţă se transformă într-o linie mediană între coastele relevante opuse ale României şi Ucrainei, apoi spre sud pe această linie mediană.

Linia delimitării maritime stabilite de Curte începe la punctul 1, adică punctul de intersecţie al limitelor exterioare ale apelor teritoriale dintre România şi Ucraina, aşa cum a fost stipulat în Tratatul privind regimul frontierelor de stat din 2003. De acolo urmăreşte un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor până când se intersectează cu un al doilea punct, care are coordonatele 45grade, 3 minute şi 18,5 secunde nord şi 30 de grade, 9 minute şi 24,6 secunde est, cu linie echidistantă pornind de la coastele adiacente ale României şi Ucrainei, aşa cum sunt acestea descrise de punctele de bază de pe Digul Sulina, respectiv Insula Ţiganca. Delimitarea continuă de la punctul 2, de-a lungul liniei de echidistanţă până la punctul 3, care are coordonatele 44 de grade, 46 de minute şi 38,7 secunde nord cu 30 de grade, 58 de minute şi 37,3 secunde est.

De la punctul 3, linia de delimitare urmează linia de echidistanţă către punctul 4 cu coordonatele 44 de grade, 44 de minute şi 13,4 secunde nord şi 31 de grade, 10 minute şi 27,7 secunde est, unde linia de echidistanţă este influenţată de punctul de bază al Ucrainei localizat la Capul Tarkankut. De la punctul 4, linia trece către punctul 5 cu coordonatele 44 de grade, 2 minute şi 53 de secunde nord şi 31 de grade, 24 de minute şi 35 de secunde est, care este controlat de punctele de bază situate pe Peninsula Sahalin, pe coasta României şi pe Capul ucrainean Tarkankut şi Kerosenes, de unde continuă către linia descrisă de azimutul de 185 de grade 23 de minute şi 54,5 secunde.