tag:blogger.com,1999:blog-8188932632327011682024-03-13T21:48:26.154-07:00FRONTUL NAȚIONAL BRAȚUL DE FIERAsociere in baza art. 5 al. 2, OUG 26/ 2000Unknownnoreply@blogger.comBlogger20125tag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-55728172231478003172010-05-04T12:10:00.000-07:002010-05-04T12:22:05.540-07:00Ce ne facem cu ungurii?<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRsnDPs11eZ4AOjh5c-ySJ4K7Q8j_0WCGEUfulQTwtLPVbdF_j1pIHXH3Ut7Wak6DUlbmz1XlJtChb3ZrXzdjiv4CaQVYkyKE8biNrBCVxq2yjm-0QgNZxxJv6esZSMfeAdRaZwdu4dJj4/s1600/PROPAGANDABRATULDEFIER3.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 599px; height: 374px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRsnDPs11eZ4AOjh5c-ySJ4K7Q8j_0WCGEUfulQTwtLPVbdF_j1pIHXH3Ut7Wak6DUlbmz1XlJtChb3ZrXzdjiv4CaQVYkyKE8biNrBCVxq2yjm-0QgNZxxJv6esZSMfeAdRaZwdu4dJj4/s400/PROPAGANDABRATULDEFIER3.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467495716348157746" border="0" /></a>Vine trenul din Carpati, plin...........<br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjegv7nZY4r9fyXM7dPsBMky5e_GsvvfIkO8lGRqPpxJIFfdl4l_fkbzlDfacY-ToZ8BNS-RP9l0VD09LliTut7TQwUYeWGQ6DiNOWYLZ0E1yCDJcfM9JIfPKL6KEt6ZvRhxk38rRHRzlik/s1600/discriminari.jpeg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 241px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjegv7nZY4r9fyXM7dPsBMky5e_GsvvfIkO8lGRqPpxJIFfdl4l_fkbzlDfacY-ToZ8BNS-RP9l0VD09LliTut7TQwUYeWGQ6DiNOWYLZ0E1yCDJcfM9JIfPKL6KEt6ZvRhxk38rRHRzlik/s400/discriminari.jpeg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5467495142218042034" border="0" /></a><span style="font-weight: bold; font-family: arial;">M</span>ai bine spus nu aveam nicio problema cu ei, pana cand doua stiri au explodat din Secuime. Prima – Adunarea Alesilor Locali din Secuime a votat oficializarea limbii maghiare in Tinutul Secuiesc. A doua - Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din tara sa dobandeasca autonomie teritoriala, alaturi de Tinutul Secuiesc. Pana sa vedem ce probleme am putea avea noi cu maghiarii, sa vedem cum vad ei posibila rezolvarea acestei deja amorsate situatii. S-ar parea ca dinspre maghiari, tema autonomiei poate fi privita detasat, calm si, aparent, fara prea mult patos nationalist. Presedintele Consiliului National Secuiesc a afirmat ca statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc trebuie, mai intai, sa fie acceptat de opinia publica si lumea sa inteleaga despre ce e vorba. Altfel spus, pana sa meditam asupra problemei in sine, maghiarii deja ne-au aruncat bomba in brate. Maghiarii cer autonomie pentru toate regiunile istorice din Romania Subtil, revenind in actualitate, fara a parea ca se mai afla in centrul atentiei, problema autonomiei Tinutului Secuiesc pare a fi acoperita de posibilitatea ca toate regiunile istorice din tara sa dobandeasca autonomie teritoriale… Pentru a distrage si mai mult atentia de la concentrarea pe problema cea mai dureroasa, respectiv asupra autonomiei tinutului Secuiesc, maghiarii au introdus in joc agumentul rational, fata de care esti aproape obligat sa fii decent in exprimare: “daca reusim sa convingem opinia publica ca niciunul din obiectivele statutului nu e ostil fata de nimeni, se poate duce o viata normala, chiar mai mult de atat, democratia si egalitatea deplina de drepturi numai asa se poate realiza, atunci vom fi mai aproape de adoptarea lui”. Indiferent cat de suspiciosi am fi la adresa maghiarilor, trebuie sa recunoastem ca in fata acestor exprimari ale dorintei lor, aparent decente si candide, vocea romanilor nu se poate isteriza. In fond, maghiarii si-au aruncat atat de elegant tema in dezbatere publica, incat oricine ar apela la forta sau la atitudini extreme, ar fi privit ca un ciudat si un extremist. Asa cum (era de asteptat, nu?) a reusit sa se faca auzit Corneliu Vadim Tudor, care a dat glas unei initiative prin care ne anunta ca secuii practica terorismul de stat, ca UDRM trebuie scos de la guvernare. Am putea deci reactiona ca Vadim sau am avea sansa sa ne trezim in sfarsit din somnul popularitatii ieftine si sa analizam ce am pierde cu adevarat, daca am pierde?, in cazul in care Tinutul Secuiesc isi castiga autonomia teritoriala.<br /><br /><span style="color: rgb(255, 102, 102);">Protest al romanilor din Secuime fata de actiunile unor lideri maghiari</span><br />Adica, pana la urma, am ajunge la propunerea maghiarilor: sa purtam o dezbatere publica pe tema autonomiei Tinutului Secuiesc, din care, cu inteligenta si luciditate, sa incercam sa obtinem o concluzie realista si practica pentru viata noastra alaturi de comunitatea maghiarilor.Este greu sa recunoastem ca destramarea si faramitarea lumii moderne va ajunge intr-un final si asupra tarii noastre. Ar fi intelept daca am avea puterea sa ii lasam pe maghiarii din centrul Romaniei sa se organizeze dupa cum cred de cuviinta, dupa cum stiu si conform resurselor proprii.<br />Pana la urma ce avem de pierdut?Orgoliul nostru de reprezentanti ai statului national unitar, suveran si independent? Poate acelasi orgoliu istoric este vizat si de ei, in sensul de recuperare insa in fata unui prezent nedrept fata de identitatea lor. Problema maghiarilor inca nu exista in Romania. Sper ca ea nici sa nu existe vreodata, cu atat mai mult cu cat, oricare ar fi costurile pastrarii unei situatii non-conflictuale, pentru linistea si pacea cotidiana merita platit un pret destul de scump.<br /><br />Sursa: Ziare.comUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-4396483610365856602010-04-29T14:37:00.000-07:002010-04-29T14:50:48.615-07:00Despre asasinarea patriotului Mihai Eminescu<strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Argumentarea morții din lucrarea filosofului Constantin Barbu</span><br />- In acelasi timp cu publicarea monumentalei lucrari imaginate de Constantin Noica si reluate de academicianul Eugen Simion si filosoful Constantin Barbu, Caietele Eminescu in editie anastatica, cercetatorii dedicati operei Romanului Absolut - dupa cum il numea Petre Tutea - au scos la lumina noi date privind viata si moartea poetului, jurnalistului si ganditorului national Mihai Eminescu.<br />Profesorul Nae Georgescu a reusit sa cuprinda intr-un nou volum rezultatele unei investigatii jurnalistice "instigate" de un grup de tineri ziaristi civici - "Boala si moartea lui Eminescu" incearca sa prezinte viata secreta a jurnalistului si ganditorului Mihai Eminescu si porneste de la ultimele ceasuri ale lui Eminescu povestite de un martor ocular ramas necunoscut pana acum. Documentul, din care reiese ca Eminescu a fost ucis in timp ce canta "Desteapta-te, Romane!", a fost descoperit de profesorul Georgescu in arhivele presei vremii si il prezentam integral mai jos. Cu o deosebita atentie pentru cel mai mic detaliu arhivistic si istoriografic, filosoful Constantin Barbu a lansat la Biblioteca Academiei, la momentul aniversar 15 ianuarie, primul volum, de peste 800 de pagini, al unei investigatii analitice complete realizate de Academia si Fundatiile Mihai Eminescu: "Codul Invers - Arhiva innebunirii si uciderii nihilistului Mihai Eminescu". In Argumentul lucrarii, Constantin Barbu, despre care Noica scria ca este "exceptional de inzestrat pentru lucrari de eruditie si istorie literara", afirma ca marele corpus al Codului invers urmeaza sa se compuna din 7 volume. "Se vor publica memoriile regelui Carol I, fragmente din jurnalul sau, din Insemnarile zilnice ale lui Maiorescu si din ale altor contemporani ai crimei. Se vor publica insemnari in facsimil din Eminescu, graitoare despre sacrificarea sa. In fiecare volum vor fi acte secrete din arhivele unor servicii ale tarilor europene", scrie Barbu. Unul dintre acestea, gasit de istoricul George Damian in Arhivele Nationale - in care se arata cum era urmarit Eminescu de catre agentii austro-ungari pentru idealurile sale nationale - il publicam si noi astazi. Constantin Barbu, care a obtinut si un "plan de masuri" in ce-l priveste pe militantul societatii secrete "Carpatii" Mihai Eminescu, semnat de imparatul Franz Josef, considera ca "Aceasta <>, in care au participat imparati, regi, amici, dame, informatori, tradatori, plagiatori, homosexuali, agenti multipli etc., devine descifratoare pentru istoria Romaniei si, un strop, pentru istoria Europei. Descifrarile si dezvaluirile ne vor ajuta sa intelegem de ce si atunci, si astazi a fost asa si nu altfel". In acest context, care il releva pe Eminescu geopoliticianul si nationalistul implicat inclusiv conspirativ pentru proiectul Daciei Moderne - Romania Mare, nu este de mirare ca dusmanii lui Eminescu sunt si dusmanii Romaniei. (Victor RONCEA) Omorat in timp ce canta "Desteapta-te, Romane!"<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Cum a murit Eminescu ?</span><br />Ultimele lui ceasuri, povestite de un martor ocular - o inedita relatare legata de moartea lui Eminescu este adusa la lumina intr-un volum, pentru prima oara, de profesorul Nicolae Georgescu, in cartea aparuta la Editura Criterion - "Boala si moartea lui Eminescu". Din Argumentul eminoscologului Nae Georgescu: "Nu m-am ocupat niciodata in mod expres de moartea fizica a lui Eminescu, interesandu-ma ceea ce in timpul sau se chema "moarte civila". Acum, odata cu aceasta reconvocare a documentelor, ipoteza de lucru va fi aceasta, a dublei lovituri, si voi lua in consideratie posibilitatea ca ea sa fi fost evitata pentru ca pe de o parte arunca o lumina defavorabila asupra corpului medical - iar pe de alta indica premeditarea, insistenta chiar, in atac, a acestui enigmatic Petrea Poenaru. Amintim ca, dupa 1944, singur Virgil Ierunca sustine, in Franta, ca Eminescu a murit asasinat. Romania trecea prin alt infern, cel comunist, in care mica chestiune Eminescu devenise o oaza fortata de liniste aproape paradisiaca". Redam mai jos, integral si conform cu originalul, relatarea de presa aparuta in "Universul", Bucuresti, 28 iunie 1926, p.3, reluata in "Cuvantul Ardealului", Cluj, 1 iulie 1926, si in "Primavara", Sannicolau Mare, 4 iulie 1926.<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">A murit in bratele frizerului Regelui</span><br />Modestia acestui om da o valoare speciala datelor furnizate de el, date cari nu sunt in nici un caz lipsite de interes. D. Dumitru Cosmanescu, fost intr-o vreme coafor al Regelui, avand pravalie sub vechiul Jockey-Club, "il servea" adeseori pe Eminescu, care venea acolo impreuna cu alti prieteni: "Era un om domol si foarte asezat. Vorbea totdeauna frumos, ori cu cine ar fi stat de vorba si avea mare placere sa-l servesc eu. Cum intra intreba: "Da' unde e Dumitrache?" Eu, ca unul care, slava Domnului, la varsta mea pot zice ca sunt "specialist" si ca am servit mii si mii de oameni, mi-aduc aminte si acum ca avea un par frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustata, mica, era tot neagra. De imbracat nu l-am vazut niciodata rau imbracat, ii placeau cravatele negre, facute "funda". Vorbea cu mine, vorbea cu lucratorii, si mai ales sedea de vorba cu d. Ardeleanu, patronul meu de pe vremuri, povestind tot felul de lucruri, fiindca Ardeleanu era om citit, si fusese si la Paris, studiind sa se faca avocat. Cand s-a intamplat nenorocirea ca s-a imbolnavit, Eminescu a fost dus la Sutu, unde i s-a dat o camera a lui, mai buna ca altora. Ma chema tot pe mine sa-l servesc si acolo, si ma duceam bucuros. Uneori veneau sa-l vada prieteni, Grigore Manolescu, Hasnas, si altii care-i ziceau lui Eminescu "maestre" si el radea, batandu-i pe umar. Cat a stat la Sutu, eu cel putin nu l-am vazut altfel decat scriind. Scria toata ziua, coli peste coli, si era foarte linistit. Dar soarta a facut insa ca intr-o zi sa-l vad murind, as putea zice, pe bratele mele. Venisem la Sutu, cam pe la 3 dupa amiaza. Pe la vreo 4, cum era cald in camera, Eminescu zice uitandu-se lung la mine: "Ia asculta, Dumitrache, hai prin gradina, sa ne plimbam si sa te invat sa canti Desteapta-te, Romane!"<br /> Eu care stiam ca nu e bine sa-i fac impotriva am iesit cu el in gradina, unde se vede ca-l tragea soarta. Si a inceput sa cante Desteapta-te, Romane, si eu dupa el. Canta frumos, avea voce. Cum mergeam amandoi, unul langa altul, vine odata pe la spate un alt bolnav d'acolo, unu' furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova si, pe la spate, ii da lui Eminescu in cap cu o caramida pe care o avea in mana. Eminescu, lovit dupa ureche, a cazut jos cu osul capului sfaramat si cu sangele siruindu-i pe haine, spunandu-mi: "Dumitrache, adu repede doctorul ca ma prapadesc... Asta m-a omorat!" L-am luat in brate si l-am dus in odaia lui, unde l-am intins pe canapea. I-am potrivit capul pe perna, si cand am tras mana, imi era plina de sange. Au venit doctorii, cu Sutu in cap, si ne-au spus sa tacem, sa nu s-auda vorba afara, ca nu e nimic... Dar dupa o jumatate de ora, bietul Eminescu murise!" Modestia si simplitatea povestitorului nu scad intru nimic caracterul dramatic al acestor ultime ceasuri ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, mai de mult, de acei cari, in vreme, au stabilit conditiile in cari Eminescu a fost ucis de un dement, datorita fireste numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administratiei ospiciului unde si criminalul si victima se gaseau la un loc.><br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Din ultimele cuvinte scrise: "Pana ce mor, Pleaca-te ingere"</span><br />Nae Georgescu explica: "Se stie ca in halatul sau de spital s-au gasit, dupa moarte, doua poezii: "Viata" si "Stelele'n cer" - "Stelele'n cer / Deasupra marilor / Ard departarilor / Pana ce pier. // Dupa un semn / Clatind catargele, / Tremura largile / Vase de lemn: // Niste cetati / Veghind intinsele / si necuprinsele / Singuratati.// Orice noroc / si'ntinde-aripele / Gonit de clipele / Starii pe loc. // Pana ce mor, /Pleaca-te ingere / La trista-mi plangere / Plina de-amor. // Nu e pacat / Ca sa se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?". (V.R.)<br /><br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Nationalistii romani urmariti de spionii austro-ungari</span><br />Intr-o Nota informativa din 7 iunie 1882, redactata de Ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe din Viena se raporta ca "Societatea Carpatii" a tinut la 4 iunie o sedinta publica, inaintea careia a avut loc o consfatuire secreta. Spionii imperiului austro-ungar aveau cel mai probabil un agent infiltrat in "Societatea Carpatii", capabil sa transmita informatii precise despre activitatile organizatiei, de vreme ce ambasadorul afirma ca detine informatii "dintr-o sursa sigura". Sedinta secreta a "Societatii Carpatii" a convenit asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei austro-ungare, recomandandu-se membrilor cea mai mare discretie. La aceasta sedinta, Mihai Eminescu a propus ca studentilor transilvaneni de la Bucuresti sa li se incredinteze sarcina de a duce o propaganda activa in timpul vacantelor in favoarea Unirii cu Romania - proiectul "Daciei Mari". Prezentam integral aceasta Nota Informativa aflata in Arhivele Statului, Bucuresti, Colectia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus - Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.- Akten, K.159.<br /><br />Bucuresti, 7 iunie 1882<br />Inalt prea cinstite Conte,<br />"Societatea Carpatilor" a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta. Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica. S-a cazut de acord asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei Austro-Ungare, totusi nu in spiritul unei "Romanii iridenta". Membrilor li s-a recomandat cea mai mare prevedere. Eminescu, redactorul sef al ziarului "Timpul", a facut propunerea ca studentii transilvaneni de natiune romana, care umbla pe la scolile de aici pentru invatatura, sa li se incredinteze pe timpul vacantei lor acasa ca sa lucreze pentru pregatirea publicului in favoarea unei Dacii Mari. Redactorul adjunct Sacareanu de la "Romania Libera" a dat citire mai multor scrisori trimise lui din Transilvania care aratau ca romanii de acolo ii asteapta pe fratii lor cu bratele deschise. O scrisoare trimisa de Badescu, inspector scolar din Neamt, catre un jurnalist pe nume Miron spune ca situatia din jurul Nasaudului este favorabila.<br />Primiti Excelenta expresia profundului meu respect.<br />Bucuresti, 7 iunie 1882<br />Baron von Mayr<br /><br />Despre o consfatuire secreta a "Societatii Carpatilor"<br />(nota in baza paginii 1: Excelentei Sale Domnului Conte Kalnoky; Biroul de Informatii). (George DAMIAN)<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Filosoful Barbu, discipolul lui Noica</span><br />Constantin Barbu s-a nascut in 1954, fiind absolvent al Facultatii de Filologie, Universitatea din Craiova. Bursier al Guvernului francez, a publicat primul articol in revista "Ramuri", in 1975. In 1985, a publicat prima sa carte intitulata "Rostirea esentiala. Eseu despre reamintirea fiintei", o carte de metafizica apreciata de parintele Dumitru Staniloae, Edgar Papu, Adrian Marino, Mhai Sora, Marin Sorescu, s.a.. Remarcat de Constanin Noica, este considerat "filosoful tinerii generatii".Editeaza, cel dintai, "Manuscrisele lui Mihai Eminescu", in facsimil, un "Corpus eminescianum" si "Opera transliterara", proiect imaginat, la Paltinis, impreuna cu Noica. A primit, la Bruxelles, un premiu international pentru eseul "L'UniVers et le Vers". A publicat, de asemenea, numeroase carti de poeme (Iluzia regala, Limba distrusa, Carte despre singuratate), precum si numeroase volume de eseuri (Autoversiunea inextibila, Caderea in Cosmos).<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Nae Georgescu, omul Scrisului ca o taina</span><br />Nicolae Georgescu (n. 1950) este profesor la Universitatea Hyperion, decan al Facultatii de Filologie, unde sustine cursul pentru masterat "Editologia eminesciana - o stiinta interdisciplinara". Reputatul eminescolog a scris 15 carti privind opera si personalitatea lui Eminescu si a publicat studii si despre Veronica Micle, Caragiale, Sadoveanu, Panait Istrati, Mircea Eliade. Este doctor in Filologie cu teza "Eminescu si editorii sai. Nucleul maiorescian pana la Perpessicius" (1997). A fost bibliotecar la Biblioteca Academiei Romane, redactor la revistele "Luceafarul", "Academica", "Natiunea". Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Eminescu despre răpirea Basarabiei</span><br />"Noi cei insultati in sentimentele noastre cele mai sfinte, noi, cei pradati de averea noastra straveche, noi sa fim aceia cari sa primim si umilirea de a incuvinta rapirea teritoriului nostru?" (ZIUA, ianuarie 2008)</strong><strong><br />Sursa: din lucrarea ce aparține strict autorului: Constantin Barbu<br />ONOARE ȘI PATRIE<br /></strong>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-33417592204115983982010-04-27T11:27:00.000-07:002010-04-27T11:47:11.871-07:00Circulara 27 aprilie 2010<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUJsW4rphVpAVhj1c3B0wJnxLmWzsT3fbQoPslnoDjOFR1JgLa9D9DGBrgJ8OL8dEQvLeM44GZMJISeAf_f57xlJVG0qgyiaMw0X-1f0ZyemeiozlhL7f1iORrc8Hyk1C6ggKhbb4bVGjL/s1600/BRATULDEFIERPROPAGANDASABOTAJ.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 400px; height: 333px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUJsW4rphVpAVhj1c3B0wJnxLmWzsT3fbQoPslnoDjOFR1JgLa9D9DGBrgJ8OL8dEQvLeM44GZMJISeAf_f57xlJVG0qgyiaMw0X-1f0ZyemeiozlhL7f1iORrc8Hyk1C6ggKhbb4bVGjL/s400/BRATULDEFIERPROPAGANDASABOTAJ.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5464889178892534482" border="0" /></a><span style="font-size:130%;"><span style="font-weight: bold;">Am fost sesizați de către persoane care sprijină Serviciul de Siguranță ca exista pagini pe internet precum ca Frontul este o unitate militară. Scopul protagoniștilor este:</span><br /><span style="font-weight: bold;">1. Atacarea prin dezinformare a organizației;</span><br /><span style="font-weight: bold;">2. Dezbinare;</span><br /><span style="font-weight: bold;">3. Intrarea autorităților în conflict cu noi;</span><br /><span style="font-weight: bold;">4. Intrarea în închisoare politică a unor patrioți: </span></span> <br /><br /><br />Persoana care e făcut pagina și a postat cu diferite nume pe ea a fost înlăturat, cu mult timp in urmă. Motive:<br />1.Mișelie<br />2. Trădare<br />3. tergiversarea activității și dezbinare( motive precum că eu sunt marinar și am abandonat organizația)<span style="color: rgb(255, 0, 0);"> Acesta este link-ul cu murdăria:</span><br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">http://www.erepublik.com/en/article/despre-bratul-de-fier-1306005/1/20</span><br />Persoana care se ocupă cu asemenea activități rușinoase de a ataca patriotii este cunoscută de toți naționaliștii.<br />Concluzii:<br />-se comportă ca un travestit și nu ca un militant;<br />-insistă să fie judecat grav pentru faptele lui;<br />Solicit autorităților să nu înceapa urmarirea penală în mod eronat și sa procedeze la arestarea și lipsa de milă față de cel care a scris acele aberații periculoase.Un astfel de caracter poate ataca și siguranța statului prin dezinformare, nu numai o organizație.<br /><br />Onoare și patrie<br />Camarad Ionuț RotaruUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-26132687913169251982010-04-15T12:49:00.000-07:002010-04-15T13:45:20.451-07:00ATENTIE ROMANI !<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJksMtk1PIgjjOl3lMmAIjN-a0Sczou6Tqo4vQ70nWzjA-XlRXh2zBgRWK_LgL1eDOO2c7Ck3PON4rg4JmciTj6Gm-njYJ7037kYmYtGr6Gcj-4zwgkG0fpK1gfqbT_qQsfyWgPfGIr8oL/s1600/bfcuraj26.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 400px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJksMtk1PIgjjOl3lMmAIjN-a0Sczou6Tqo4vQ70nWzjA-XlRXh2zBgRWK_LgL1eDOO2c7Ck3PON4rg4JmciTj6Gm-njYJ7037kYmYtGr6Gcj-4zwgkG0fpK1gfqbT_qQsfyWgPfGIr8oL/s400/bfcuraj26.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460462360338586930" border="0" /></a>
<br />
<br />
<br />
<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">S-A INTORS</span>
<br />
<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">DIAVOLUL CEL BATRAN</span>
<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);">SI SUITA SA IN ROMANIA</span>
<br />
<br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);"> de CONSTANTIN BURLACU,Ph.D.</span>
<br />
<br />
<br />
<br /> Asa dupa cum stim cu totii, la 24 Decembrie 1989, a fost executat monstru comunist Nicolae Ceausescu, care in numele imperiului diabolic comunist, a infometat, persecutat, torturat si asasinat cu cea mai mare cruzime Natiunea Romana. Mai toata lumea a crezut atunci, ca odata cu disparitia lui Ceausescu din fruntea tarii, vor dispare necazurile, suferintele si viata amara pe care a dus-o Natiunea Romana sub regimul dicaturii judeo-comuniste. Dar n'a fost sa fie asa, ci pe scena politica a tarii au aparut alti diavoli mai cu coarne decat Ceausescu, care au vandut Statul Roman monopolurilor straine la preturi de nimic si mai cu seama diferitelor companii jidanesti, care lucreaza mascate in diferite tari din vest, iar in locul unei dreptati sociale, a fost instaurata din ordinul globalismului mondial, dictatura internationala jidaneasca si a fortelor oculte, cu tot cortegiul ei de saracie, mizerie, pornografie, somaj, inflatie si coruptie din lumea vestica.
<br />
<br /> Din cauza acestei situatii tragice, in care a ajuns Romania, nu numai patura intelectuala dar si o mare parte dintre muncitorii si taranii romani, au inceput sa-si ia lumea in cap si sa plece din tara, pana si acolo unde si-a intarcat dracul copiii, adica in Israel. Pentru cativa arginti ai neamului lui Juda, cu care incearca sa-si intretina sau mai bine zis sa-si amageasca familiile ramase in tara, multi dintre muncitorii romani ajunsi sa lucreze in "tara sfanta" (N.A. sfanta pe dracul), pentru interesele sionismului international, cad victime atacurilor cu pietre si bombelor palestinenilor, care lupta pe viata si pe moarte, pentru a-si elibera natiunea si tara lor, de sub ocupatia judaismulu si sionismului satanic. Raniti, ori in sicrie ori cu buzunarele goale, romanii se intorc din Israel la cei dragi din Romania, dar cui ii pasa de aceasta ? Nimanui! Nici presedintelui, nici guvernului si nici parlamentului Romaniei, care in mod eronat pretinde ca apara interesele romanilor din tara si de pretutindeni. De fapt, vina este tot a bietului roman, care amarat si batut de soarta, isi lasa bogatiile si averea tarii pe mana strainilor si mai cu seama a jidanilor, tiganilor si bozgorilor, iar el isi pune traista'n spate si pleaca intr-o lume necunoscuta, cu care oricat de bun ar incerca sa fie cu ea, i-l priveste ca pe un dusman, care a venit sa-i ia painea de la gura copiilor, sa-i jefuiasca averea si s-o asupreasca si exploateze.
<br />
<br /> Diavolii de la putere, constituiti intr-o mafie internationala in fruntea careia se afla Petre Roman, Traian Basescu, Silviu Brucan, Ioan Iliescu, Adrian Nastase, Emil Constantinescu si altii, nu numai ca au jefuit economia nationala si au desfiintat Statul Roman ca stat de drept, dar au adus Romania la sapa de lemn, din care cauza romanii au ajuns sa aiba cel mai scazut nivel de trai din lume si cel mai inalt grad de saracie si mizerie. Pe langa faptul ca romanii o duc foarte greu, au inceput sa vina pe capul lor tot felul de paraziti din Africa, Asia, China, Turcia si din alte parti ale lumii, de parca de acesti paraziti si lacuste flamande ducea lipsa tara noastra.
<br />
<br /> Nu cu mult timp inainte de prabusirea lui Ceausescu si a regimului opresiunii comuniste, un alt diavol hamisit de foame, care nu mai infulecase pe saturate din 1947, este vorba despre fostul rege Mihai de Hohenzollern sau mai bine zis Mihai de Cohen-Zollern, care de la postul de Radio si Televiziune din Budapesta, si-a exprimat nemultumirea ca in Palatul regal de la Bucuresti, a ajuns sa stea si sa conduca tara un fiu de taran roman, facand aluzie la Niculae Ceausescu. Nu stiu daca lui Ceausescu chiar ii pasa de palatul regal, cand toata lumea stia ca Ceausescu avea tara impanzita de vile si castele, iar la Bucuresti a construit un urias palat de nu are nici Anglia si nici o alta tara regala din lume. Dar fostul rege Mihai, in venele caruia curge numai sange de strain si nici o picatura de sange romanesc, pentru a-si arata ura si despretul fata de romani si mai cu seama fata de tarani care au fost si sunt baza tarii, batand apropo la Ceausescu, a insultat si calomniat pe taranii romani.
<br />
<br /> Pana in 1989, n'am auzit ca fostul suveran al Romaniei sa fi scos un cuvant contra regimului tiraniei comuniste din Romania ori sa-i fi suportat moral si financiar pe romanii din exil scapati de persecutiile comuniste. Din contra, el a fost multumit si fericit ca pentru inaltele servicii aduse cauzei comuniste si sioniste internationale, comunistii si sionistii de la putere din Romania, l-au lasat sa plece din tara cu o colosala avere si a putut calatori unde a vrut in lumea libera fara nici o restrictie. El si familia lui au stat bine mersi, la adapost de orice pericol si s-au lafait in vile si castele de lux din strainatate, toate dobandite din munca si sudoarea poporului roman. El care a infaptuit actul rusinii si al tradarii nationale de la 23 August 1944 si i-a adus pe judeo-bolsevicii sovietici la putere in Romania, n'a avut de indurat o singura zi in temnitele comuniste, nici n'a fost arestat, judecat si condamnat la moarte, asa cum au fost ucisi circa 1 200 000 de intelectuali, muncitori si tarani romani, pentru simpla lor vina ca au iubit si au vrut binele Neamului si al Tarii. El n'a gustat din turtoiul mucegait si terciul de mate tocate, n'a indurat persectiile comuniste, iar acum dintr-o data se da drept mare supravietuitor al urgiei comuniste si mare erou al rezistentei nationale contra comunismului, el care de fapt a deschis larg portile tarii invaziei sovietice, fapt pentru care a fost decorat de "tatucul Stalin", cu cea mai inalta decoratie comunista "Ordinul Victoria".
<br />
<br /> Profitand de faptul ca poporul roman este un popor bland, ospitalier si bun, si mai cu seama ca-si revine cu greu dupa 45 de ani de teroare, genocid si holocaust judeo-comunist, fostul suveran al Romaniei si gloabele sale, au dat mereu tarcoale in Romania ca lupii flamanzi la stana, pentru a reveni in tara si pune mana pe bagatiile si averea tarii. Incurajati de niste aventurieri politici, care pana nu de mult au fost in slujba regimului tiraniei comuniste, ori sunt jidani si membri activi in masonerie, fostul rege Mihai si gloabele sale au incercat in repetate randuri de a patrunde in Romania pentru a pune mana pe putere. Incercand sa penetreze cat mai adanc in societatea romaneasca, fostul rege si himerele sale, s-au deghizat in mari suporteri ai copiilor handicapati ( in majoritatea cazurilor copii de tigani) si a unor babe oarbe, care au ramas cu gandul ca fostul rege Mihai este un "Fat Frumos" din lacrima, care le-a furat inima in tinerete. Recurgand la tot felul de smecherii, invatate la templele masonice si sinagogile jidanesti, in care crede si se inchina fostul rege Mihai,si gasind tot felul de admiratori naivi, a inceput sa-si faca tot mai tare loc in Romania.
<br />
<br /> Dar cu toate invartelile, santajul si chiar amenintarile la care a recurs fostul suveran al Romaniei, el nu putea trece pragul tarii fara aprobarea autoritatilor romane si mai cu seama a actualului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. Dar cum Ion Iliescu, este la dispozitia fortelor intunericului satanic al judaismului si masoneriei, si n'are nici o opinie personala, a fost foarte usor pentru fostul rege Mihai, care a fost o viata intreaga in slujba intereselor straine si mai cu seama ale judeo-masoneriei, sa-si aranjeze intrarea in tara, chiar la invitatia presedintelui. Este greu de crezut, ca Iliescu care a fost crescut si educat in spirit comunist o viata intreaga, sa impartaseasca acum la batranete idei monarhiste. Nici vorba de asa ceva ! Lui Iliescu i s-a impus dinafara de catre judeo-msoneria internationala sa-l invite in Romania pe fostul suveran si sa-l instaleze in palatele si castelele regale, care de fapt nu sunt proprietatea personala a fostului rege Mihai ori a urmasilor sai, ci proprietatea Statului Roman. Apoi nu trebuie scapat din vedere ca Ion Iliescu, este jidan de origine, nu tigan asa cum s-a zvonit pentru a atrage voturile tiganilor de partea sa. El este casatorit cu o jidauca din fostul URSS si a infiiat ca copil de suflet pe un copil de jidan, nu de roman, asa ca n'are cum sa joace o alta carte in Romania decat tot una jidaneasca.
<br />
<br /> Nici fostul rege Mihai n'are sange romanesc, ci de jidan, grec, polonez, rus, englez, austro-ungar, danez si cine stie ce alta corcitura, incat daca i s-ar face o analiza DNA a sangelui, ne-am pune mainile in cap de amestecul de sange pe care-l are.
<br />
<br /> Analizand istoria si trecutul dinastiei Hohonzollern, care a fost adus pe tronul Romaniei in urma unei lovituri de stat data impotriva Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, primul domn roman ales de popor am descoperit urmatoarele :
<br />
<br />
<br />
<br /> In 1866,printul "german" Carol Cohen-Zollern, a venit in Romania cu mainile goale. Pentru a nu fi depistat si arestat de autoritatile germane, pentru neplata impozitului pentru proprietatea pe care o avea in Germania, viitorul rege al Romaniei, a venit clandestin in Romania travestit in tobosar. La sosire in Romania el avea doar doua dragle de cai si doua geamantane cu provizii de drum. Cativa ani mai tarziu insa, fara sa vorbeasca romaneste si fara sa munceasca, devine stapanul unui palat, al unor castele, terenuri de vanatoare, mosii, herghelii de cai, mine de aur, iahturi, banci si multe altele. Cu toate aceastea l-a inzestrat Natiunea Romana, cu conditia sa se foloseasca de ele atata timp cat el si urmasii lui, servesc interesele nationale ale Romaniei.
<br />
<br /> Dar Carol I, care a fost regele Romaniei timp de 48 de ani, nu s-a tinut de cuvant in multe privinte. De exemplu: El a fascilitat aducerea jidanilor in Romania, iar in 1907 a ordonat Armatei Romane sa impuste 11 000 de tarani romani, pentru vina ca s-au ridicat la lupta impotriva asupririi si exploatarii sangeroase a arendasilor jidani.
<br />
<br /> Urmasii acestuia i-au urmat exemplul, si s-au napustit ca niste himere asupra Neamului si al Patriei noastre milenare. Astfel am pierdut Banatul, care a fost impartit in doua si a fost dat jumatate la sarbi ca zestre, pentru ca in 1922 s-a casatorit Maria Hohenzollern,fiica regelui Ferdinand, cu regele Alexandru I al Serbei. In 1940, Carol al II-lea a cedat ungurilor Transilvania de Nord, teritoriile romanesti dintre Prut si Nistru le-a cedat sovieticilor, iar doua judete din Dobrogea le-a cedat bulgarilor.
<br />
<br /> Unde si cand a facut regele Carol al II-lea averea colosala care a luat-o in cele 40 (patruzeci) de vagoane cu care a fugit din tara in 1940 ? Sub fusta reginei ori a amantei sale Magda Lupescu-Wolf ? Ori sub fusta fiicei doctorului Moscovici careia i-a plamadit un copil care traieste undeva prin Franta ori sub fusta dansatoarei Zizi Lambrino de la Odesa, careia i-a facut la fel un copil care se afla prin Romania si viseaza sa fie daca nu rege, cel putin presedinte al Romaniei ?
<br />
<br /> La plecarea din tara a ex-regelui Mihai I, si acesta ca si tata-su, a plecat din tara cu o uriasa avere din patrimoniul national. Spre exemplu: tablouri de arta de mare valoare, colectia filatelica de timbre a Romaniei, aur, argint, bani si alte obiecte de mare valoare, pe carea le-a putut lua in graba lui de a pleca peste hotare de a se pune la adapost de orice pericol si duce o viata de lux.
<br />
<br /> Am aratat multe dintre abuzurile, teroarea si crimele savarsite de fostul rege Mihai in timp ce era suveran al Romaniei, de aceia ma voi ocupa de aceasta data, pentru a scoate in evidenta unele lucruri despre care putini oameni cunosc adevarul si pentru a le demonstra pro-monarhistilor ca bat campii. Astfel este bine sa se stie ca doua dintre cele patru automobile cu care a plecat din tara si despre care a pomenit fostul rege Mihai in interviu dat lui Mircea Ciobanu, le-a primit cadou de la tatucul sau Stalin, pentru inalta tradare de neam si de tara si mai cu seama pentru ca a deschis larg portile Romaniei, invaziei tancurilor judeo-bolsevicilor sovietici. Celelalte doua automobile aveau caroseria de aur si vopsite pentru a nu se prinde nimeni de figura, ca astfel el scoate din tara sute de kilograme de aur. De asemenea, in afara de cele doua vagoane de care povesteste ex-regele Mihai, ca a plecat din tara au plecat alte 10 (zece) vagoane inaintea abdicarii lui, incarcate cu obiecte de mare valoare: lingouri de aur, bijuterii, tablouri, timbre filatelice etc. Chiar daca comunistii ar fi stiut, de toate acestea hotii si jafuri ale fostului rege Mihai, pentru inaltele servicii aduse cauzei comunismului si mai cu seama de bucurie ca raman ei stapani deplini in locul lui, nu ar fi intreprins mare lucru imptriva lui. Asa ca chestiunea ca lui ma-sa "nu i-a permis sa ia nici macar o scrumiera de pe masa" sunt povesti de adormit naivi.
<br />
<br /> Din unele carti documentare aparute in tara si exil, se spune ca fostul rege Mihai, prin niste masinatiuni bancare facute de inaintasii lui si de el, a cumparat din bugetul Statului Roman, zeci de ferme agricole si intreprinderi industriale in Siria, Iran, Californa si in alte parti.
<br />
<br /> Atunci cand traia sahul Iranului, fostul rege Mihai, i-a vandut acestuia un avion cu 27 000 000 de dolari, iar vanzand unele tablouri pe care le-a furat din patrimoniul nationl al Romaniei si cu care este in litigiu de judecata cu Statul Roman, a incasat inca alte zeci de milioane de dolari. Am fi trecut cu vederea poate peste toate acestea, daca aghiotantii lui din Statele Unite, n'ar fi umblat prin fabricutele din Queens, unde lucreaza foarte multi romani pentru 4-5 dolari la ora, de a colecta bani pentru vizitele si bancheturile pe care fostul rege Mihai le dadea prin New York. Deci iata cum saracutul de el care este putred de bogat, n'ave bani sa-si plateasca nici deplasarile in America cazarea la hotel ori masa la restaurant si a fost nevoit sa apeleza la mila unor amarati care abia castigau niste bani sa-si plateasca chiriile si existenta vietii.
<br />
<br /> Pe fostul rege Mihai I, nu numai ca nu l-a interesat de romanii din comunitatea romaneasca din strainatate, carora le-a intors spatele, dar in general nu l-a interesat nimic ce este romanesc. El n'a contribuit si n'a ridicat un pai pentru Romania si romanii, dar ii place sa se dea "regele" romanilor de pretutindeni. Cu ajutorul unor bosorogi senili din Queens, el a reusit sa-si faca un cuib pro-monarhist in Ridgewood-New York, si chiar o biserica intitulata "Biserica Domneasca" pastorita de Pr.Runcan, a carui ginere a fost in Romania mare securist si traficant de arme. Acea asa-zisa "Biserica Domneasca" sau "Biserica Regala" a fost facuta intr-o casa, dar neputandu-i achita pretul de cumparare, in urma unui procest intentat de vechiul proprietar, tribunalul i-a restituit vechiului proprietar casa si s-a terminat cu "Biserica Regala". Iata deci, cum fostul rege Mihai, care este putred de bogat, iar pe deasupra o face si pe-a marele crestin, nu s-a indurat sa dea romanilor care-l suportau nici cateva zeci de mii de dolari pentru a-si achita pretul casei si avea unde se ruga si inchina, pentru a nu mai frecventa sinagogile si templele masonice. Si mai vrea sa fie regele romanilor ? Pentru ce, pentru a-i trada si vinde mai bine pe romani la jidani si altor paraziti straini ?!
<br />
<br /> Prin niste aranjamente ale agentilor pro-monarhi din New York, de cate ori se deplasa pe aici fostul rege Mihai, era insotit de masini ale politiei care-l conduceau in mare zgomot de sirene ca pe oricare personalitate oficiala a unei tari. Si aceasta, pana cand am adresat un protestat autoritatile americane si unor demnitari americani. In urma acestui protest, fostul rege Mihai, cand vine in New York, nu mai este insotit de o coloana de masini ale politiei, ci este primit la aeroport si condus prin New York de taximetristul jidan Cornel Dumitrescu, ghisaftarul jidan Dan Costescu si chelnerul gagauz Liviu Cange-o-pol si alti cativa gorobeti filosemiti si pro-monarho-masoni. Toti acestia au detint inalte functii sub regimul dictaturii comuniste, iar acum, in speranta ca fostul rege le v-a da un ciolan de ros, sunt in occident pro-monarhisti...
<br />
<br /> Rasfoind unele publicatii mai vechi din exil, in care au aparut declaratii ale martorilor oculari, am aflat multe adevaruri si mai ales faptul ca dupa ce ex-regele Mihai I, a plecat in voiajul sau in strainatate si s-a stabilit in Elvetia, a fost invitat de romanii anti-comunisti refugiati in Germania. Romanii din Germania si mai cu seama niste preoti, unii chiar greco-catolici cu care se preface ca simpatizeaza ex-regele acum, s-au plans fostului rege Mihai I, ca la toate comunitatile altor etnii din Germania vine cineva dintre fostii lor conducatori, sa-i viziteze si sa-i incurajeze si ca ar dori ca si "Majestatea Sa" "regele" Mihai I sa vina printre romani. Iar raspunsul ex-regelui Mihai I a fost :"Nu ma intereseaza si nu vreau sa aud de nici un Roman!" Si acum vrea sa fie din nou regele Romanilor ?!? Cand vor zbura porcii !!!
<br />
<br />
<br />
<br /> Fostul rege Mihai I, este ruda cu mai toate familiile regale din Europa in a caror vene curge sange jidanesc. O publicatie jidaneasca intitulata <<revista mea="">> care apare la Tel Aviv, a scos in evidenta acum cativa ani ca d-na "L" o jidauca din Israel este verisoara cu regina Angliei. Saptamanalul filosemit si pro-manarhist <<lumea libera="" romaneasca="">> din New York, editata de un fost mare comunist si securist din Romania, Cornel Dumitrescu, a publicat acum cativa ani un articol in care sustinea sus si tare, ca fostul rege Mihai I, ar fi inrudit cu un fost voevod al Moldovei, care de fapt era de origine judeo-greceasca. Din anumite surse, am aflat ca fostul rege Mihai I, nici nu este fiul lui Carol al II, ci ma-sa la plamadit cu un general jidan, de la Curtea Regala a Greciei.
<br />
<br /> Incercand sa se dea drept roman, fostul rege Mihai sustine ca nu mai are nimic in comun cu "dinastia Hohenzollern-Sigmaringen "din Germania ci ca el este "Mihai de Romania". Pai daca ex-rgele Mihai "nu mai face parte din familia von Hohenzollern" si "nu poate purta acest nume", ce rost are sa se laude ca-i ruda cu "regele Prusiei, Frederich al II-lea, zis Frederich cel Mare" si cu alti regi si regine din Europa ? Crede el, ca noi romanii nationalisti luam in considerare faptele lui dupa gradul de rudenie ? Fostul "rege" Mihai I, a fost nascut in Romania asa cum s-au nascut atatia jidani, tigani, bozgori si alte natii straine, dar el nu este roman de origine chiar daca ar sta cu capul unde-i stau picioarele. Pentru noi, vorba lui George Cosbuc, toata familia regala din Romania, care a fost adusa pe tronul Romaniei de catre conspiratia internationala jidaneasca si a masoneriei, sunt niste secaturi si lepadaturi straine care au venit in tara noastra sa se imbogateasca si umple de glorie si mandrie, din munca si sudorea Natiunei Romane
<br />
<br /> Si pentru ca tot se dau unii mari specialisti in materie de monarhie; sustin pe toate partile ca fostul rege Mihai este unsul "Domnului Isus Cristos" si ca vechea si noua monarhie a facut numai bine Neamului si Tarii noastre si ca in tot ce a intreprins, a consultat intodeauna poporul roman si vor sa-l aduca din nou pe tronul tarii pe Mihai de Cohenzollern si familia sa, doresc sa-i intreb urmatoarele:
<br />
<br />
<br />
<br /> Atunci cand regele Carol I, a dat ordin in 1907 sa fie ucisi cei 11000 de tarani romani, care s-au rasculat impotriva asupririi si exploatarii jidanesti, a consultat Poporul Roman ?
<br />
<br /> Atunci cand regele Ferdinand a fascilitat aducerea a sute de mii de jidani in Romania si le-a dat drepturi egale cu ale romanilor, a consultat Natiunea Romana ?
<br />
<br /> Dar atunci cand Carol al II-lea a facut afacerea murdara cu Skoda, cea mai mare forma de furt si escrocherie, iar din banii castigati, in loc sa inarmeze Armata Romana care era in prag de razboi, a construit Palatul Elisabeta din Bucuresti, pentru amanta sa Magda Lupescu, a consultat Natiunea Romana ?
<br />
<br /> Dar atunci cand regele Carol al II-lea era in mare dragoste cu jidauca Magda Lupescu si i-a lasat pe jidani sa-si faca de cap si sa transforme Romania in Judeland, a avut aprobarea Poporului Roman ?
<br />
<br /> Dar atunci cand regele Carol al II-lea, a instalat dictatura regala, a consultat Poporul Roman ?
<br />
<br /> Dar atunci cand Carol al II-lea a ordonat arestarea si asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu si a intemnitat mii de legionari si a ucis cateva sute dintre ei, ca pe niste caini, a consultat Poporul Roman ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca ex-regele Mihai I si ma-sa, i-au ocrotit pe jidanii din Transilvania dandu-le documente oficiale in Romania, iar pe romanii din Transilvania i-au lasat sa fie torturati, spanzurati, inecati, otraviti si impuscati de unguri, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca "regele" Mihai I, i-a ascuns in timpul celui de-al doilea razboi mondial pe comunisti in Palatul Regal, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre infaptuirea actului rusinei si al tradarii nationale de catre "regele" Mihai I, la 23 August 1944, n'ati auzit ?
<br />
<br />Dar despre faptul ca "regele" Mihai I, a deschis larg portile invaziei sovietice in Romania n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca "regele" Mihai I, a fost decorat de catre Stalin cu cea mai inalta decoratie comunista, Ordinul "Victoria" (Pobeda), pentru infaptuirea actului de tradarea si vanzarea Neamului si a Tarii la 23 august 1944, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre arestarea, judecarea si condamnarea la moarte a Maresalului Ion Antonescu si a altor generali si ministrii romani din ordinul "regelui" Mihai I, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre dezarmarea Armatei Romane si predarea ei judeo-bolsevicilor sovietici de catre "regele" Mihai I , n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre predarea a peste o suta de mii de prizonieri de razboi germani si unguri sovieticilor de catre "regele" Mihai I, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre predarea tezaurului Romaniei, a marinei romanesti si a bogatiilor tarii sovieticilor de catre "regele" Mihai I, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre instalarea comunistilor la putere in Romania de catre "regele" Mihai I, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca "regele" Mihai I, a fost timp de trei ani si jumatate regele comunistilor din Romania,n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca "regele" Mihai I, i-a predat comunistilor pe toti legionarii intemnitati din ordinul Maresalului Ion Antonescu, pentru a fi torturati si asasinati in inchisorile comuniste, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre spionajul pe care l-a facut "regele" Mihai I in Romania, in favoarea sovieticilor si a anglo-americanilor, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre cedarea teritoriilor romanesti dintre Prut si Nistru, precum si a Insulei Serpilor sovieticilor de catre "regele" Mihai I, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre infiintarea universitatii maghiara de la Cluj, din ordinul fostului Rege Mihai, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca pentru inaltele servicii pe care le-a adus comunismului si sionismului international "regelui" Mihai I , a fost lasat sa plece din tara cu o uriasa avere din patrimoniul national, n'ati auzit ?
<br />
<br />Dar despre faptul ca ma'sa a fost declarata post-mortem "eroica a Statului Israel" pentru ca in cel de-al doilea razboi mondial i-a salvat pe jidani nu pe romani de la moarte, n'ati auzit ?
<br />
<br />Dar despre faptul ca "regele" Mihai I ar fi primit in Elvetia, o pensie destul de mare din partea Romaniei comuniste pentru serviciile aduse cauzei comuniste, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca sotia sa, "regina"Ana de Bourbon a facut parte din brigazile rosii anti-fasciste, si a fost deci tovarasa cu Ana Pauker, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca fiica'sa, "principesa" Margareta, a fost amanta lui Nicu Ceausescu cand acesta era student la Londra, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca "regele" Mihai I a semnat rusinoasa Declaratie de la Budapesta, la 16 Iunie 1989, prin care cere federalizarea Transilvaniei ca "spatiu de complementaritate" si le-a promis ungurilor ca daca-l ajuta sa-l izgoneasca pe Nicolae Ceausescu de la putere, le da ungurilor Transilvania, n'ati auzit ?
<br />
<br /> Dar despre faptul ca "regele" Mihai I, a promis ca daca revine pe Tronul Romaniei da un armistitiu pentru toti teroristii si criminalii judeo-comunisti si va lua masuri aspre impotriva oricarei manifestari nationaliste si anti-semite in Romania, n'ati auzit ?
<br />
<br />
<br />
<br /> Mai ai dracului surzi sant acesti monarhisti si pro-monarhisti, cand este vorba sa auda adevarul despre tradarea, abuzurile si crimele savarsite de monarhia din Romania si mai cu seama de catre ex-regele Mihai I contra poporului roman si al umanitatii. Multi sustin ca atunci cand ex-regele Mihai a savarsit aceste fapte era tanar si necopt la minte. Ce ieftina scuza pentru un fost rege ! Acum ex-regele Mihai I are 80 de ani si vad ca procedeaza la fel ca atunci cand avea 24 de ani, ce spuneti de aceasta ? El n'are cel putin curajul nici acum la batranete, sa-si ceara scuze, pentru raul pe care l-a facut Natiunei Romane si Tarii. Dimpotriva se lauda ca datorita lui, cel de-al doilea razboi mondial a fost "scurtat cu sase luni", a fost invinsa Germania Nazista si au fost salvati parazitii jidani de la moarte. Prin urmare el continua sa aprobe tot ce a facut fara nici o remuscare, si numai niste cataiusi care spera ca daca v-a veni fostul rege Mihai I pe tronul Romaniei le v-a da si lor un ciolan de ros, spun cu totul alte baliverne. Romania a pierdut razboiul datorita ex-regelui Mihai I, care l-a arestat pe Comandantul Armatei Romane, Maresalul Ion Antonescu si a intors ca o curva ordinara armele impotriva aliatului ei, fapta pe care Germania, nu o v-a uita si ierta niciodata. Astazi, ex-regele Mihai care vrea sa puna cu forta mana pe putere in Romania, cere intrarea Romaniei in NATO, ca in caz de razboi sa tradeze alianta cu NATO, asa cum a tradat alianta cu AXA si in primul rand cu Germania, de aceia Statele Unite si tarile NATO-lui, trebuie sa fie foarte atente cine anume se afla la putere in Romania, daca vor sa nu ia plasa.
<br />
<br /> Prin urmare, dintre toti regii pe care i-a avut Romania si care au provenit din "dinastia Hohenzollern", cel care a dat lovitura cea mai puternica Romaniei a fost ex-regele Mihai I si aceasta prin infaptuirea actului rusinei si al tradarii nationale de la 23 August 1944. El a distrus toate valorile nationale, onoarea si prestigiul Romaniei prin faptul ca s-a purtat ca o curva si a servit interesele conspiratiei internationale judeo-masono-comuniste in detrimentul Neamului si al Tarii noastre.
<br />
<br /> Asadar, ne-am saturat de propaganda otravitoare monarhica cu "garantarea" stabilitatii Romaniei in fata "vecinului de la Rasarit". Pai nu monarhia este cea care a cedat "vecinului de la rasarit" adica rusilor, teritoriile romanesti dintre Prut si Nistru, fara sa traga un singur foc de arma in apararea lor ? Mai mult, atunci cand niste generali cu inima de romani adevarati, au luat pozitie de lupta impotriva invadatorilor judeo-bolsevici sovietici, monarhia i-a arestat si condamnat, pentru faptul ca au indraznit sa-si apere Neamul si Tara.
<br />
<br /> Asa ca domnilor pro-monarhisti, nu mai umblati cu fofarlica si sustineti niste aberatii precum ca ex-regelui Mihai I, ii era "frica" de rusi cand se stie bine ca el a fost agentul lui Stalin si al anglo-americanilor si i-a adus pe rusi la putere in tara noastra. Adevarul este ca peste 1 200 000 de romani au fost executati sub regimul comunist, peste 2 miloane au fost deportati si omorati in Siberia, iar peste 4 milioane au fost arestati si au fost dusi la munca fortata la canal, minele de plumb, sare si altele lagare de teroare. Apoi sa nu mai vorbim de restul milioanelor de romani, care au fost perscutati, infometati si fortati sa indure regimul tiraniei judeo-comuniste.Toate acestea sunt opera de subjugarea a neamului si a tarii judeo-comunismului inceputa de ex-regele Mihai I.
<br />
<br /> Cu ajutorul fostilor judeo-comunisti, ex-regele Mihai, a obtinut in mod fraudulos,castelul de la Savarsin,Palatul Elisabeta din Bucuresti, si cere castelul Peles ori 20 de milioane de dolari despagubire, doua imobile din Sinaia si alte 18 case din Busteni si Azuga. El spera sa obtina Manastirea de la Curtea de Arges, Manastirea Voronet, Manastirea Putna si 50 de hectare de pamant din mosia lui Stefan cel Mare de la Putna, jud.Suceava, Muntele Furnica, Delta Dunarii si altele, pentru a face cat mai multi bani in aceste puncte turistice. Mai mult profitand de bunatatea poporului roman, urmasii familei Hohenzollern, ca copiii principesei Ileana, fiica regelui Ferdinand, au cerut Castelul de la Bran a lui Vlad Tepes din secolul al 14-lea ori 25 milioane de dolari despagubire. Alti membrii ai "dinastiei Hohenzollern" au ceut castelul lui Iancu de Hunedoara si Palatul lui Alexandru Ion Cuza de la Iasi si multe altele. Principesa Ileana, a fost in America amanta Episcopului Valerian Trifa, si desi a fost "maica" la o manastire in Pennsylvania, a avut cinci copii, asa ca va puteti da seama ce "sfanta" crestina a fost. Pe langa faptul ca urmasii familei Hohenzollern, revindecand aceste obiective, in marea lor parte obiective turistice, care nu sunt ale lor, ci ele fac parte din patrimoniul national, ei cer Statului Roman despagubire pentru ca timp de peste 50 de ani, nu s-au folosit de ele dupa bunul lor plac. Si aceasta ne facem sa credem ca urmasii familei Hohenzollern ori sunt nebuni de-a binele, ori fac pe-a nebunii, sa vada daca le merge cu Natiunea Romana asa cum l-a mers din 1866 pana in 1948.
<br />
<br /> Este destul de trist, ca in turneul sau prin tara, fostul suveran al Romaniei, a fost intampinat mai peste tot de unii batrani legionari, atat din tabara codrenista cat si din cea simista. Acesti legionari au imbatranit degeaba, daca nu-si dau seama nici acum, ca in toate timpurile monarhia din Romania, a facut cel mai mare rau nationalismului si tarii. Povestea ca legionarii trebuie sa apere "Coroana Regala" si "Biserica Crestina" a cazut din momentul arestarii si asasinarii Capitanului Corneliu Zelea Codreanu de catre regele Carol al II-lea si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Miron Cristea.
<br />
<br /> In interviurile pe carea ex-regele Mihai, le-a acordat unor ziaristi din strainatate, atunci cand a fost intrebat, cum explica el faptul ca in toamna anului 1940 a imbracat camasa verde la Iasi, el a raspuns ca a facut-o fiind fortat de imprejurari. Deci el, a imbracat camasa verde ca n'a avut incotro, nu ca ar fi avut vreo simpatie si dragoste pentru Miscarea Legionara si Garda de Fier. Mai mult, el a declarat ca-i considera pe legionari niste oameni de nimic si ca el nu vrea sa aiba de a face cu acesti oameni. Si unii legionari inca se mai pleaca si umilesc in fata lui, in loc sa-l pedepseasca exemplar pentru inalta tradare de Neam si Tara ori cel putin sa-i dea un scuipat intre ochi ? Halal de asa "legionari"! Astfel stand situatia, sa nu se mai mire unii "legionari"de ce Natiunea Romana si-a pierdut increderea in ei. Si aceasta se datoreste tocmai faptului, ca suportandu-l pe fostul rege Mihai de Cohen-Zollern, in mod constient ori inconstient suporta agentura straina contra Neamului si a Patriei noastre. Asadar, treziti-va legionari, si nu mai fiti naivi, ca monarhia este dusmanul vostru de moarte.
<br />
<br /> Incercand sa patrunda cat mai adanc in inima si sufletul romanilor, sotia lui Mihai de Hohenzollern, a scris o carte pe care a intitulat-o "Ana de Romania". De unde si pana unde aceasta femeie, care a fost nascuta la sute de kilometri de Romania si care a trait peste 70 de ani peste granitele Romaniei, a ajuns tam-nesam "Ana de Romania" ? Cu ce fapte dovedeste ea, ca este "Ana de Romania" ? Doar cu faptul ca asa i-a nazarit ei prin cap, pentru a se impune cu forta Natiunii Romane ?! Am intelge daca ar fi o zana, care prin frumusetea si inteligenta ei ar fermeca si coplesi pana si cele mai dure fiinte, sau a contribuit cu ceva la dezvoltarea si imbunatatirea nivelului de trai al populatie, dar cand stim ca este o harca batrana, care arata ca baba cloanta si ca ciuma padurilor si se zbate numai pentru interesele ei personale, degeaba viseaza ea cai verzi pe pereti ... Aceasta mi se pare o chestiune foarte anormala si deplasata care tine de domeniul psihiatrie. Ori ea, pretinsa "Ana de Romania", crede ca daca i-a mers lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai I, ii v-a merge si ei, numai ca romanii nu mai sunt cei de dinaintea celui de al doilea razboi mondial, care cadea in ghenunchi si se umilea in fata monarhie si a tot felul de boieri si bogatasi straini...Sunt multi care au aceste halucinatii, dar acelea timpuri s-au dus pe apa Sambetei si nu mai este colt in Romania pentru astfel de jigodii ordinare.
<br />
<br /> In concluzie, nu trebuie permis sub nici o forma, ca familia Hohenzollern si urmasii ei sa mai ajunga la putere in Romania. De asemenea, nu trebuie restituita familiei Hohenzollern si urmasilor acestora nici o cladire ori teren din Romania, pentru ca de drept n'a fost a lor ci a poporului roman. Ei au fost in ele numai chirasi, atata timp cat s-a crezut ca servesc interesele Romaniei, dar cand s-a dovedit ca servesc interesele agenturii straine, n'au nici un drept aupra lor ori sa ceara vreo despagubire. Din contra, dinastia Hohezollern trebuie sa plateasca despagubire pentru raul pe care l-a facut de-a lungul timpului Natiunei Romane, pe care a vandut-o si tradat-o de atatea ori. Fostul rege Mihai I, trebuie arestat, judecat si pedepsit exemplar, pentru infaptuirea actului rusinei si al tradarii nationale de la 23 August 1944 si predarea Romaniei judeo-bolsevicilor sovietici. Totodata, trebuie trasa la raspundere si pedepsita , orice persoana individuala ori oficiala, care in sperana ca-i v-a pica un ciolan de ros din aceasta afacere marsava si meschina, este complice cu fostul rege Mihai si monarhia. Acesta este Noul Ordin, care trebuie insusit si pus in practica de orice roman adevarat si mai cu seama de patriotii nationalisti, care pun interesele nationale ale Neamului si ale Patriei inaintea interesului personal.</lumea></revista>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-2085751288881172392010-03-21T10:00:00.001-07:002010-03-21T10:20:46.298-07:00O zi nefasta: 15 martie<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1m6VbwbgdYnVDaGBCUoVRIzwHqOWZ6AtPhylwIjoSB1CgHJucX0AEEagc3wJE_IiPEK6huOrPTu917kLr5LYG-OPtbM4SsvpS9clKuqiRQpUby8ztdg2KeQI_oBbK24W2Awtew2Lhoqy4/s1600-h/zarnescu-vasile878.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 211px; height: 261px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1m6VbwbgdYnVDaGBCUoVRIzwHqOWZ6AtPhylwIjoSB1CgHJucX0AEEagc3wJE_IiPEK6huOrPTu917kLr5LYG-OPtbM4SsvpS9clKuqiRQpUby8ztdg2KeQI_oBbK24W2Awtew2Lhoqy4/s400/zarnescu-vasile878.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5451134419044598946" border="0" /></a>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Zilele acestea, am avut ocazia nefericită să constatăm, din nou, că parlamentarii produşi de „sistemul ticăloşit“ – după cum l-a definit corect şi întemeiat, dar nu l-a stîrpit deloc preşedintele Traian Băsescu – au mers cu inconştienţa politică şi cu lenea profesională pînă acolo încît au acceptat propunerea fasciştilor din U.D.M.R. de a declara nefasta zi 15 martie 2010 ca zi de sărbătoare: asta ca să insulte mai vîrtos martirii poporului român şi poporul român, în întregimea sa, şi să mai chiulească o zi din Parlament, deşi primesc o simbrie nemeritată. Iată de ce parlamentarii creaţi de Legea uninominalului – şi cu cîteva excepţii, inclusiv cei de dinaintea actualului mandat – pot fi caracterizaţi ca făcînd parte dintre „idioţii utili“ ai societăţii postdecembriste: idioţi pentru noi, românii, şi utili pentru u.d.m.r.-işti. Colonel Vasile I. Zarnescu</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">În 13 martie 2006, am publicat, în revista SANTINELA, nr. 4/martie 2006, pag. 15, articolul pe care-l republic acum, mai jos, ca un memento şi ca un semnal că inacțiunea </span><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link style="font-weight: bold;" rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><link style="font-weight: bold;" rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link style="font-weight: bold;" rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>21</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>RO</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><style> <!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Cambria Math"; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:roman; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:-1610611985 1107304683 0 0 159 0;} @font-face {font-family:Calibri; panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:swiss; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:-1610611985 1073750139 0 0 159 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:10.0pt; margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-bidi-font-family:Calibri;} .MsoPapDefault {mso-style-type:export-only;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:70.85pt 2.0cm 2.0cm 2.0cm; mso-header-margin:35.4pt; mso-footer-margin:35.4pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--><b style="font-weight: bold;"><span style="line-height: 115%;font-family:";font-size:12pt;color:black;" ><span style="font-size:100%;"><span style="font-family: arial;">autorităţilor de atunci, prelungită în inconştienţa acestora de azi, va determina, cît de curînd, un grav pericol pentru securitatea, suveranitatea şi unitatea ţării. Totodată, trebuie să precizez că materialul republicat acum reprezenta aducerea la zi a unui studiu anterior, intitulat „Naţionalistu’ sicofant:</span></span> </span></b><span style="font-weight: bold;">Adrian Nastase, Marko Bela, UDMR, PSD, Attila Verestoy, Gheorghe Frunda, Trianon, șantajul autorităţilor de atunci, prelungită în inconştienţa acestora de azi, va determina, cît de curînd, un grav pericol pentru securitatea, suveranitatea şi unitatea ţării. Totodată, trebuie să precizez că materialul republicat acum reprezenta aducerea la zi a unui studiu anterior, intitulat „Naţionalistu’ sicofant: Adrian Năstase“, tipărit, în serial şi cu intermitenţe, în revista România Mare, din martie pînă în noiembrie 2000. După cum pot constata cititorii, situaţia României s-a agravat profund, în acest răstimp de un deceniu, din cauza subminării suveranităţii naţionale de către aceeaşi organizaţie fascistă U.D.M.R., în deplină înţelegere cu aceeaşi clasă politică ticăloşită, care ne sufocă de două decenii! Redau, mai jos, textul din martie 2006, dar cu bibliografia esenţială de pînă în 2000.</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">***</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Ziariştii Claudia Cristofan şi Andi Topală publică, sub titlul „AU ÎNCEPUT DIVERSIUNILE“ (Gardianul, nr. 1146, 9.03.2006), un material consistent despre preparativele şi incertitudinile mimate ale maghiarilor angrenaţi în provocarea evenimentelor planificate pentru 15 martie. Titlul relevă, totuşi, neînţelegerea funciară de care dau dovadă, în marea lor majoritate, ziariştii români care tratează mişcarea revizioniştilor maghiari din România, devenită tot mai virulentă după 1989. Pentru simplul fapt că nu este vorba de diversiuni, ci, dimpotrivă, de acţiuni premeditate, subsumate ideii majore care domină revizionismul hungarist, „Jos Trianonul!“</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">De aceea, după 16 ani de permanente provocări făţişe şi de acţiuni subversive, opinia publică şi autorităţile româneşti ar fi trebuit, acum, să fie ferme asupra unui punct clar: interzicerea oricăror manifestări ale maghiarilor în 15 martie. Deoarece este aniversarea „revoluţiei“ maghiare de la 1848, iar această „revoluţie“ este echivalentă cu războiul de exterminare a românilor (şi nu numai a lor!), dus de cei 13 generali criminali conduşi de Iosif Bem şi spânzuraţi de Împăratul austro-ungar. Prin manifestările lor din 15 martie, maghiarii ne insultă în mod inadmisibil. </span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Dar nu numai ziariştii făcuţi în pripă consideră, minimalizând pericolul, drept simple diversiuni respectivele acţiuni antiromâneşti ale iredentiştilor maghiari. De această insuficienţănaţională suferă şi mulţi politicieni şi parlamentari, mai ales că şi domniile lor au ajuns în această postură tot în pripă. Ei nu-şi pun întrebarea: „Care secui?!“ Căci nu mai există. Au fost toţi maghiarizaţi. S-a ajuns chiar la ideea că ar trebui ca preşedintele Traian Băsescu să se ducă la Odorheiu Secuiesc, deşi ar fi cea mai mare greşeală, pentru că ar da gir prezidenţial acţiunilor lor antistatale. Ar trebui să trimită Armata, pentru a preîntâmpina orice manifestare, „proclamaţie“, „declaraţie“ etc.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Un exemplu de penibilă bâlbâială politică a relevat-o şi emisiunea „Ştirea zilei“, din 10 martie 2006, de la Antena 3, dedicată viitoarelor acţiuni planificate de maghiari, care i-a avut ca invitaţi pe deputaţii Adrian Severin (P.S.D.) şi Adrian Cioroianu (P.N.L.). În urmă cu câţiva ani, tot într-o emisiune televizată, acest Cioroianu ţinea o dizertaţie istorică (el fiind istoric) şi vorbea de o personalitate din cunoscuta familie nobiliară spaniolă „de Aragon“, după numele provinciei pe care a stăpânit-o, Aragon. Dar „marele“ nostru istoric a indicat-o „de Oregon“ (sic). În realitate, Oregon este un stat al S.U.A.! Evident, acest „liberalism“ în exprimarea „ideilor“ sale (adică a prostiilor sale) l-a făcut să intre Partidul Naţional Liberal şi, ca dovadă a competenţilor de acolo, să ajungă şi în Parlament şi să reprezinte România la forurile internaţionale. Tot aşa de liberal a vorbit şi la emisiunea „Ştirea zilei“, iar când nu vorbea, se uita pe pereţi.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Cât despre Adrian Severin, a rămas aceaşi panglicar de pe vremea când tăia panglici la inaugurările făcute de Tovarăşul şi Tovarăşa. Acest Severin, care nu este prost, ci doar paraşiv, poltron şi trădător al intereselor naţionale, putea să spună, ca să-l contracareze pe Szazs Jenö, primarul oraşului Odorheiu Secuiesc şi unul dintre antiromânii cei mai înverşunaţi, măcar atât: că încă din 21-22 decembrie 1989, U.D.M.R. şi celelalte organizaţii maghiare neorevizioniste au practicat acelaşi petardism propagandistic, incluzând jocul de scenă cu lupta dintre „radicali“ şi „moderaţi“, trucul cu documentul-pirat – care nu le-ar aparţine lor, ci ar fi fost contrafăcut de români (eventual de P.U.N.R. sau P.R.M.), ca să-i compromită pe nevinovaţii maghiari –, jocul cu „delimitarea“ lui Marko Bela et comp. de „radicali“, cu faptul că ar fi o greşeală de traducere, căci ei nu „inţelege“ bine limba română, la care se adaugă permanenta denigrare a României în presa maghiară din ţară, din Ungaria, precum şi la diverse foruri internaţionale etc., etc. Deci, deşi avea atâtea argumente interne ca să-l combată pe individ, el îi dădea într-una cu Rezoluţia 1735 a Consiliului Europei, ca şi cum respectivul document ar fi menţionat în detaliu ce acte antistatale şi antiromâneşti comit maghiarii în România. Dar, oricum, el nu putea să facă un act proromânesc, de vreme ce el le comisese pe cele antiromâneşti: de exemplu, în 6 noiembrie 1991, după dezbateri tensionate, în Adunarea Constituantă, U.D.M.R. a încercat, din nou, prin deputatul Károly Kerekes, să obţină dreptul de a folosi limba maghiară ca o a doua limbă în stat «în relaţiile cu autorităţile comunale şi orăşeneşti». Grupul Petre Roman-Adrian Severin, din cadrul F.S.N., a susţinut acest amendament“ (cf. Cartea neagră a U.D.M.R. Acţiunile antiromâneşti [care, pînă în 2000, apăruse pe site-ul www.cybcity.com/udmr/1989.html. Acum, la această adresă, site-ul este administrat de alcineva; dar, cronologia din Cartea neagră a U.D.M.R. se regăseşte, în linii mari, în cartea lui Bogdan Păpădie şi Gabriel I. Năstase, Războiul spionilor, Editura Phobos, 2006, pag. 253-309 – n.n., V.I.Z.]. Prin politica paşilor mărunţi şi prin aprobarea tacită sau expresă ale unora ca acest Adrian Severin, U.D.M.R. a ajuns la guvernare.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Pentru a se înţelege mai exact poziţia noastră în problema atât de spinoasă a revanşarzilor maghiari din interiorul şi din exteriorul ţării (îndeosebi din Ungaria şi din Occident), este necesară o retrospectivă.</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Scurtă retrospectivă de presă</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Încă din toamna lui 1998, deputatul P.D.S.R. Adrian Năstase începuse să pozeze, crescendo, în naţionalist extremist, denunţându-i vehement pe iredentiştii unguri, fie ei din Ungaria sau din România.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Ca să nu fim acuzaţi de subiectivism sau de atac la persoană, redăm, pentru început, opinia lui Traian Ungureanu, exprimată la B.B.C. – un post de radio faţă de care aproape toată lumea se prosternează, din cauza obiectivităţii lui. Iată cum se adresa realizatorul emisiunii de la B.B.C. preopinentului său, Dan Tăpălagă, incitându-l: „Acum un an şi ceva, Adrian Năstase descoperea, în timpul unei întâlniri electorale, că Transilvania îşi trăieşte ultimele zile. Pericolul maghiar se înşuruba mai abitir, domnul Năstase aflase, din fericire, acest lucru şi voia, cu orice preţ, să apere pământul românesc. Acum, domnul Năstase este prim-ministru şi, probabil, acesta este motivul pentru care duşmanul s-o fi sinucis în secret, iar Transilvania poate dormi liniştită. Mai mult, U.D.M.R. este în relaţii cordiale cu P.D.S.R., dar armonia este un pic şubredă. Pronosticurile P.D.S.R. s-au cam topit. S-a pripit U.D.M.R. sau a dat dovadăde realism la cîştig, fie el şi minim?</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Dan Tăpălagă: U.D.M.R. primeşte cadou de la P.D.S.R. numirea unor subprefecţi în judeţele cu majoritate maghiară şi poate chiar un subsecretar de stat la Departamentul pentru Minorităţi. În schimb, U.D.M.R. a semnat un protocol cu P.D.S.R. Cu ce concesii, ce câştigăşi ce pierd cele douăpartide aflate, până mai ieri, pe poziţii aparent ireconciliabile? (Realizator: Traian Ungureanu; reporter: Dan Tăpălagă, emisiunea „Relaţiile U.D.M.R. cu P.D.S.R. “, B.B.C., 8 ianuarie 2001, ora 21). </span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Cu o ironie vizibilăîncădin titlu – „O alianţă sfîntă în Bucureşti“ – se exprima şi un alt reporter obscur, Alfredo Amellone: „Situaţie paradoxală la Bucureşti. Iliescu, «pericolul roşu», care, ales, ar fi îndepărtat România de Europa şi ar fi reinstaurat puterea neocomunistă, în ajunul alegerilor prezidenţiale a devenit stindardul democraţiei. Învinşii centrului-dreapta, adversarii implacabili democraţi şi liberali, alături de monarhişti şi de Biserica Ortodoxă, cheamă alegătorii la urne pentru a-l vota pe Iliescu, duşmanul lor numărul unu până acum două săptămâni (La Stampa, 10 decembrie 2000, p. 9). Evident, Amellone trata problema în planul general, dar acestuia i se subsumează şi cazul Adrian Năstase, ca lider al P.D.S.R. şi premier, căci şi el constituia un caz paradoxal, contrazicându-se pe sine şi făcând o alianţă sfîntă cu U.D.M.R., împotriva căreia, mai an, vituperase emfatic.</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Pseudonaţionalismul lui Adrian Năstase</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Pentru a înţelege mai bine lucrurile şi ca să demonstrăm că el este un sicofant, iar noi obiectivi, trebuie să reconstituim atmosfera de atunci, reproducând unele materiale de presă, uneori prin câteva citate sau, alteori, suficient, prin titluri.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Începem printr-un text care relevă caracterul premeditat al exhibiţionismului naţionalist al d-lui dr. în drept Adrian Năstase: „Prim-vicepreşedintele P.D.S.R., Adrian Năstase, a declarat că periplul lui Radu Vasile în Covasna şi Harghita i-a creat senzaţia că primul-ministru efectuează o vizită în străinătate. Năstase este de părere că Verestoy Atilla, care l-a întâmpinat pe Vasile, a corespuns cel mai bine, prin atitudinea sa, rolului de preşedinte al «statului Harghita-Covasna». Afirmaţia lui Radu Vasile, conform căreia în respectiva zonă nu sunt probleme, a stârnit mânia lui Năstase. Acesta spune că deţine informaţii că investiţiile în zonă, în valoare de 30 de milioane de dolari, sunt făcute sută la sută de maghiari, fie din România, fie din Ungaria sau din diasporă (cf. România liberă, 18 apr. 1998, p. 3).</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Desigur, în zonă erau probleme rămase încă de la Trianon, pe care ungurii îl blesteamă cu incontinenţă. Marile puteri occidentale îşi schimbaseră planul în legătură cu cazul Kosovo – care fusese, până atunci, ţinut în surdină, ca să mascheze şi să aplaneze propriile lor conflicte interetnice, gen ETA, IRA – şi, în consecinţă, incendiau acum atmosfera, iar, în România, contextul politic internaţional îi incita pe maghiari. D-l general de divizie Stan Stîngaciu avertizase: „Există preocupări privind refacearea organizaţiilor terorist-diversioniste horthyste din anii ’40 (Naţional, 22 ian. 1998, p. 3). Cristina Zărnescu atrăgea atenţia: „Ar putea exista un plan «Kosovo» şi pentru România“ (Cotidianul, 15 iun. 1998, p. 10).</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Ca întotdeauna, propaganda ungară produce mereu literatură iredentistă, un astfel de ideolog fiind Pomogats Bela, care încerca să teoretizeze problema Ardealului, de exemplu, în articolul „Pro Transylvania“ (Magyar Hirlap, Ungaria, nr. 233, 5 oct. 1998, p. 7). Şi, după teorie, apăruseră acţiunile politice ale noului guvern ungar, de extremă dreaptă. Reacţia formală a liderilor României se limitase la faptul că premierul României îşi zbârlise mustaţa: „Radu Vasile va cere ambasadorului ungar explicaţii referitoare la declaraţiile revizioniste ale lui Victor Orban“ (Jurnalul Naţional, nr. 1521, 28 mai 1998, p. 12). Încurajat de oficialii unguri, în stilul lor propriu, intrigant, un maghiar din Bucureşti, care se ascunde în anonimat, se întreabă: „Se coace ideea unei Transilvanii independente?! “ (Romaniai Magyar Szo, nr. 2839, 24 sept. 1998, p. 8). Întâmplător sau nu, în România apăruse cazul Sabin Gherman şi, în consecinţă, P.D.S.R. cere Parchetului General să se sesizeze împotriva autorului manifestului «M-am săturat de România» (Ovidiu Drugă, în Cotidianul, 18 sept. 1998, p. 4). </span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Sintetizând, Cristina Zărnescu şi Roxana Frosin avertizaseră: „Războiul pentru refacerea Ungariei mari se dezlănţuie pe toate fronturile / Budapesta dă bani parohiilor reformate maghiare din România, cu scopul de a-şi consolida poziţia în Transilvania (Cotidianul, 15 ian. 1999, p. 10). Mai mult, Cristina Zărnescu suna alarma: „S.O.S. Ardealul / Odorheiul Secuiesc, gulagul românilor“ (Cotidianul, 20 ian. 1999, p. 5). Tot ea releva acţiunile denigratoare ale hungarismului: „Presa din Budapesta prezintă România ca pe o ţară oligofrenă“ (Cotidianul, 9 febr. 1999, p. 2). În România, unul din mulţimea virulenţilor neorevizionişti maghiari este Sylvester Lajos, al cărui şovinism se manifestă, aluziv, încă din titlul „Cine iubeşte străinii...“ (în Haromszek, Covasna, nr. 2538, 6 ian. 1999, p. 3). După ce Liliana Brad dezvăluise că „Un document-pirat cere «autonomie pentru Ţara Secuilor»“ (România liberă, nr. 2507, 26 iun. 1998, p. 2) – aşa cum se iterează, acum, vorbirea despre un „document-pirat“ în Gardianul din 9 martie 2006 –, Cosmin Nicolescu afirma că „U.D.M.R. pune în practică programele de autonomie“ (Cuget liber, Constanţa, nr. 1791, 22 sept. 1999, p. 2). Ciprian Ranghel titra: „P.U.N.R. crede că Budapesta e în spatele autonomiştilor“, citând declaraţiile d-lui Valeriu Tabără (Cotidianul, 19 sept. 1999, p. 4). De fapt, P.U.N.R. nu „credea“, ci ştia precis, dar, fiind reprezentat de nişte lideri fără anvergură politică, aceştia credeau că, dacă se exprimă circumspect – deşi ungurii niciodată nu procedaseră astfel –, atunci dau dovadă că au spirit european, deşi nu aveau decât unul provincial. Privind dincolo de orizont şi, astfel, surclasându-i pe p.u.n.r.-işti, Bogdan Petrescu ne asigura că „Lobby-ul maghiar din S.U.A. vrea Ardealul stat independent“ (Cotidianul, 7 dec. 1998, p. 2). Sorin Petrescu arata că iredentismul hungarist are direcţii multiple de acţiune: „Preşedintele Partidului Naţional Slovac, Jan Slota, afirmă: «Ungaria doreşte reanexarea unor părţi din România, Slovacia, Ucraina şi Iugoslavia»“ (Cotidianul, 12 mai 1999, p. 11). Agitaţiile iredentiste maghiare îşi găsesc ecou în presa internaţională: „Le Monde: Transilvania a devenit martora aspiraţiilor la autonomie a minorităţii maghiare“ (Cotidianul, 25.05.1999, p. 11).</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Şantajarea Puterii de către U.D.M.R.</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">În presă apăreau tot mai frecvent alegaţii la adresa Puterii, pentru că se lăsa şantajată de U.D.M.R. Ziarul Naţional, din 29 iunie 1998, etala editorialul „C.D.R., sluga docilă a U.D.M.R. “; Ileana Sandu publica articolul „Cui i-e frică de Budapesta? “ (Timpul în 7 zile, 9-15 iun. 1998, p. 5-6); George Duma şi Traian Golea relevau: „Tendinţele hungariste sunt neconforme cu preceptele europene şi internaţionale“ (Timpul în 7 zile, 7-13 iul. 1998, p. 8); în acelaşi număr din Timpul, Virgil Popa, scria, mai ferm, „Nu vrem Kosovo în Ardeal“; Coriolan Dobre denunţa: „Senatorul ţărănist Vasile Lupu sprijină din răsputeri iredentismul maghiar“ (Atac la persoană, nr. 16, 26 apr.-3 mai 1999, p. 12). Şi tot aşa. În sfîrşit, se publică un material intitulat, semnificativ, „Un document realizat de lucrători ai unui serviciu secret relevă: În Transilvania se desfăşoară o abilă ofensivă economică în scopul susţinerii enclavizării judeţelor cu populaţie preponderent de origine maghiară“ (Cotidianul, 13 mai 1999, p. 17); faptul că materialul este nesemnat, dar este deosebit de consistent şi acoperă o gamă largă de aspecte atestă că ziarul nu se lăuda şi că analiza era făcută, într-adevăr, de lucrătorii unui serviciu secret şi, întrucât articolul trata problemele interne ale României, puteţi ghici şi singuri de care serviciu secret era vorba (I.R.S.?!).</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Acest context marcat de războiul din Kosovo şi propice mascării pseudonaţionalismului i-a servit lui Adrian Năstase ca decor pentru a-şi exhiba patriotismul de paradă.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Apoi, în septembrie 1999, marele ziarist ungur Biro Bela, din Covasna, ne liniştea în felul următor: „Adrian Năstase a prevăzut încă de la începutul verii că, până la căderea frunzelor, în Transilvania se va sfârşi pacea. Iredentiştii maghiari ar provoca conflicte interetnice. (...) Situaţia economică se degradează de la o lună la alta, societatea românească consumămai mult decît produce. Catastrofa devine, astfel, o chestiune de timp“ (Biro Bela, „Toamnă transilvăneană“, Haromszeki Figyelo, Covasna, nr. 41, 22-28 sept. 1999, p. 6). Să reţinem, de aici, în primul rând ironia la adresa lui Adrian Nastase, viceliderul, de atunci, al P.D.S.R., ironie cam de acelaşi calibru cu cea exhibată de reporterii de la B.B.C., citată la început.</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Între timp, situaţia incendiară din Kosovo îi făcuse pe unguri să considere că le venise ocazia să dea lovitura şi şi-au isterizat iredentismul şi neorevizionismul, apelând la ajutoare diplomatice engleze, după cum remarcase Marcela Feraru: „Christopher Krabbie şi Nigel Thorpe scrutează terenul cu două zile înainte de întâlnirea maghiaro- maghiară de la Budapesta“ (Cotidianul, 19 febr. 1999, p. 4). Apoi, din 23 martie, S.U.A., prin N.A.T.O., au început să bombardeze Kosovo şi Iugoslavia în draci, inclusiv în zilele de Paşti, dar, în mod „umanitar“, cu uraniu sărăcit (unii militari americani scriseseră pe bombe „Paşte fericit“, căci ei nu sunt creştini, ci satanişti). Asasinarea, în 11 martie 2006, a lui Slobodan Miloşevici în celula sa din Haga se adaugă crimelor de atunci. Presupun că preşedinta T.P.I., Carla del Ponte, fiind vinovată instituţional şi moralmente, ar trebui bagată în celula lui Miloşevici. Mai scrutătoare decât cei doi ambasadori britanici, aceeaşi Marcela Feraru observase scena europeană: „La sfârşitul lunii septembrie (1998 n.n.), la Strasbourg, Adrian Năstase atrăgea atenţia Consiliului Europei, în plină dezbatere asupra crizei din Kosovo, că se încearcă rescrierea dreptului internaţional. La acea vreme, discursul său a fost apreciat ca o «adevărată lecţie de drept internaţional». La nici şase luni de la acea dezbatere, rescrierea dreptului internaţional este un fapt împlinit şi noua ordine mondială se desfăşoară sub ochii noştri“ (cf. „Summit-ul N.A.T.O. de la Washington se va desfăşura în plin război / Adrian Năstase: «Iugoslavia este poligonul de încercare a noii ordini mondiale»“ (Cotidianul, 6 apr. 1999, p. 3). </span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Lansat pe scena lumii ca profesor, strateg şi polemolog, Adrian Năstase îşi etala şi calităţile de spadasin naţionalist, în contradicţie cu faptul că, ca cavaler de Malta, ar fi trebuit să fie un spirit caritabil: „Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost, ieri dimineaţă, teatrul unei ciocniri deschise între György Frunda şi Adrian Năstase. Senatorul U.D.M.R. foloseşte prilejul conflictului din Kosovo pentru a obţine o comisie ad-hoc a Consiliului Europei pentru minorităţi şi un protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului privind autonomia culturală. (...) Frunda a încercat să susţină că, în Convenţia-cadru privind drepturile minorităţilor naţionale, drepturile colective sunt consfinţite...“ Aşa descria Marcela Feraru competiţia, în „Meci Frunda-Năstase la Consiliul Europei. György Frunda încearcă să-i prostească pe membrii Consiliului Europei“ (Cotidianul, 30 apr. 1999, p. 4). Ca o paranteză, ţinând cont de cele comise de senatorul U.D.M.R. Gheorghe Frunda, la începutul anului 2006, reamintim că acesta este un recidivist în materie.</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Meciul Frunda-Năstase</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Dar, fireşte, Frunda nu putea să îl prostească pe marele naţionalist Adrian Năstase, care, de prin 1998, începuse o campanie acerbă contra nerorevizioniştilor maghiari. Renegatul de Gheorghe Frunda era, deja, un recidivist, aşa că cavalerul de Adrian Năstase nu îl iertase nici în antecedentul comis atunci când şi-a prezentat, la Consiliul Europei, Raportul său asupra Serviciilor Secrete: „Termenul de drepturi colective, care apare destul de des în acest document, a fost acceptat ca atare în Comisia Juridică?“, îl chestionase ziarista intransigentă pe antimondialistul de faţadă Adrian Năstase. La care el răspunsese cu modestia care-l caracterizează: „Din fericire, nu. Eu, personal, am insistat destul de mult pe eliminarea acestuia şi am fost susţinut şi de alţi colegi, astfel că, în urma unui amendament, la punctul 4 din rezoluţie, sintagma «dreptul colectiv de securitate» a fost înlocuită cu «dreptul societăţii democratice». S-a eliminat, de asemenea, referirea din varianta engleză de la punctul doi la «dreptul individual» pentru că, pe cale de consecinţă, acesta ar fi trimis la «dreptul colectiv». (...) Eu, personal, nu cred că proiectul de rezoluţie are mari şanse de adoptare, iar în ceea ce priveşte ideea unei Convenţii europene, suntem încă destul de departe“, zise Adrian Năstase şi mai împuşcă un fazan. Toate acestea, şi multe altele, sunt descrise cu acribie ştiinţifică de către Marcela Feraru în articolul „György Frunda a acuzat Cotidianul în faţa Comisiei juridice a Consiliului Europei că este «nedemocratic»“ (cf. Cotidianul, 9 ian. 1999, p. 2; vezi şi idem, „György Frunda pune bazele unei Convenţii-cadru care transformă Serviciile Secrete din Europa în mânăstiri de măicuţe...“, Cotidianul, 6 ian. 1999, p. 10).</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Dvs., însă, care credeţi că a fost rezultatul acestei şarje de cavalerie malteză, făcută de impetuosul nostru naţionalist?! Nu vă amintiţi, aşa că vă spunem tot noi: cinci împărţit la doi! Ne-o spune şi Marcela Feraru, căreia nu-i scăpa nimic, deşi nu-i convenea d-lui prof. univ. dr. Adrian Năstase, care dă lecţii de drept internaţional la tot cartierul occidental: „Raportul privind controlul serviciilor de securitate internă a fost adoptat în Adunarea Parlamentară. György Frunda a reuşit să impună în Consiliul Europei conceptul de drepturi colective“ (cf. Cotidianul, 28 apr. 1999, p. 3).</span>
<br /><span style="font-weight: bold;">Dar, nu contează! Acest eşec al lui Adrian Năstase avea să treacă neobservat, în comparaţie cu atacul său la baionetă, făcut de pe cal, contra neorevizionismului maghiar.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;"> (Continuare în numărul viitor)</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">***</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;"> Pentru că, din diverse motive, nu am mai putut publica, în SANTINELA, în 2006, partea a doua a acestui studiu, am publicat-o, în 16 martie 2009, pe Altermedia. Aşa arăta – reflectată în presa naţionalistă – situaţia României în urmă cu un deceniu. Privind retrospectiv, trebuie să admitem că, între timp, situaţia ei s-a agravat radical sub aspectul politicii interne şi externe privind prezervarea unităţii şi suveranităţii naţionale. Şi această situaţie a ajuns astfel, cum am subliniat în preambul, tocmai din cauza trădării intereselor naţionale a „naţionalistilor“ de acest gen – în frunte cu actualul P.D.-L., secondat de P.N.L. şi P.S.D. –, coalizaţi în cleptocraţia postdecembristă şi care se schimbă „democratc“ la Putere.</span>
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">14 martie 2010</span>
<br />
<br />
<br /><span style="font-weight: bold;">Colonel (r.) Vasile I. ZĂRNESCU</span>
<br />
<br />Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-62686318855692427022010-02-26T12:51:00.000-08:002010-02-26T13:18:03.052-08:00T.P.E. la Buzău - Noi măsuri de rectificare bugetară pe anul 2010<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKLI56kEW_QFE92DtjiI-x0W4nmyma7x9CRkiM7Q-NOaJNB_GCt7x_h2xaDWwGO97CwKg0WOcJj-s8cBpnwAx3OW9BovecyMwMzxxwcKWRwTimoHQVq2QNI-lDgVgPtuSEMRDOuiN4R7Ky/s1600-h/american.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 400px; height: 271px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKLI56kEW_QFE92DtjiI-x0W4nmyma7x9CRkiM7Q-NOaJNB_GCt7x_h2xaDWwGO97CwKg0WOcJj-s8cBpnwAx3OW9BovecyMwMzxxwcKWRwTimoHQVq2QNI-lDgVgPtuSEMRDOuiN4R7Ky/s400/american.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5442662028960753794" border="0" /></a>
<br /><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <o:officedocumentsettings> <o:relyonvml/> <o:allowpng/> </o:OfficeDocumentSettings> </xml><![endif]--><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>21</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>RO</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><style> <!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Cambria Math"; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:1; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;} @font-face {font-family:Calibri; panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:swiss; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:-1610611985 1073750139 0 0 159 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:10.0pt; margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:Calibri; mso-fareast-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:Calibri; mso-fareast-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoPapDefault {mso-style-type:export-only; margin-bottom:10.0pt; line-height:115%;} @page Section1 {size:595.3pt 841.9pt; margin:70.85pt 2.0cm 2.0cm 2.0cm; mso-header-margin:35.4pt; mso-footer-margin:35.4pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin;} </style> <![endif]--><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 153);font-family:arial;" >TAXA DE PROTECȚIE A ELEVILOR T.P.E. </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > aplicată în zona Moldovei, intră în vigoare și la Buzău nr.1/2010 </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > Ordonanța a unor rromi din Buzău cu privire la rectificarea bugetara a buzunarului elevilor, a unor măsuri de nesiguranță și violență pentru dezvoltarea delincvenței juvenile la nivel de municipiu. </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > Articolul 1 </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > Contribuabili: </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > 1. Copii și adolescenți care nu au forța în pumn sau nu sunt educați în spiritul infracțional. </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > 2. Elevi controlați de frica de a ieși de la scoală după terminarea orelor de curs. </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > 3. Elevi care au bijuterii asupra lor, ceasuri la mana sau alte bunuri. </span> <span style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold;font-family:arial;" > 4. Cei care primesc bani de la părinti pentru mâncarea de la pauza mare. </span><p class="MsoNormal"> </p><p style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold; font-family: arial;" class="MsoNormal">Articolul 2
<br />Limitări speciale a dreptului de deducere a T.P.E ( taxa de protecție a elevului):
<br />1. Elevi practicanți de lupte, autoapărare sau alte sporturi extreme.
<br />2. Elevi care au părinti angajați ai Ministerului de Interne sau sunt persoane influente în oraș.
<br />3. Cei care au rude agresive sau cu antecedente penale, persoane turbulente, maniaci, în unele cazuri recidiviști.
<br />
<br />Atenție! Ordonanța de mai sus este un pamflet
<br /></p><p style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold; font-family: arial;" class="MsoNormal">MOTTO: ’’VIOLENTA ESTE ARMA CELOR SLABI’’
<br />Acest moto a fost folosit de către INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI BUZĂU,COMPARTIMENTUL DE ANALIZA ȘI PREVENIRE A Criminalității
<br />POLITIA DE PROXIMITATE
<br />Într-un proiect derulat în perioada 2008 -2009
<br />
<br />Să-i combatem pe cei slabi! Elevii pot vorbi, unitățile de învățământ pot sesiza instituțiile abilitate!
<br />
<br />LEGILE CARE VĂ APĂRA:
<br />
<br />Lege privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, Legea nr 35/2007,
<br />
<br />Art.7 din Legea nr.39/2003 -statuează ca „inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
<br />
<br />Art. 211 alin. (2) C. pen. <span style=""> </span>Tâlhăria
<br />
<br />În cazul tentativei la infracțiunea de tâlhărie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani.
<br />
<br />Art. 193. Cod penal <span style=""> </span>Amenințarea
<br />Fapta de a amenința o persoana cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a șotului ori a unei rude apropiate, dacă este de natura sa o alarmeze, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda
<br />
<br />Art. 213 Cod penal <span style=""> </span>Abuz de încredere
<br />Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz este închisoarea de la 3 luni la 4 ani sau amenda (penala)
<br /></p><p style="color: rgb(255, 255, 153); font-weight: bold; font-family: arial;" class="MsoNormal">Unde plângere nu e, nimic nu e...
<br />BUNĂ-DIMINEAȚA BUZĂU</p> Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-22251691232484197032009-08-04T10:47:00.000-07:002009-08-05T11:43:28.086-07:00Demersul presedintelui L.A.N. din Statele Unite<div style="color: rgb(255, 0, 0);"><span style=";font-family:'Calibri','sans-serif';font-size:12pt;" ><span id="role_document" style=";font-family:Arial;font-size:85%;" ><span style="font-size:180%;">JIDANII SUNT ANTI-SEMITI SI IMPOTRIVA UMANITATII</span></span></span></div> <div style="color: rgb(255, 0, 0);"><span style=";font-family:'Calibri','sans-serif';font-size:12pt;" ></span><span id="role_document" style=";font-family:Arial;font-size:85%;" > </span></div> <span style=";font-family:'Calibri','sans-serif';font-size:12pt;color:black;" ><span id="role_document" style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Arial;font-size:85%;" ><span style="font-size:180%;"> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 0, 0);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >=Scrisoare Deschisa=</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 0, 0);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 0, 0);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >17 Aprilie 2009</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Onorabil <span style=""> </span>Christopher H. Smith (R-N.J.)</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Congresmen al Statelor Unite</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Washington, DC Office<br />2373 Rayburn House Office Building<br />Washington, D.C. 20515<br />p 202-225-3765<br />f 202-225-7768<br /><br /></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Stimate D-le Smith:</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Inainte de toate permiteti-mi sa ma prezint. Numele meu este Constantin Burlacu si sunt un nationalist, anti-communist si luptator pentru libertate<span style=""> </span>original din<span style=""> </span>Romania.<span style=""> </span>In 1980 am venit cu familia in Statele Unite ale Americii, ca refugiat politic, pentru a scapa de persecutiile indurate sub regimul dictaturii comuniste din fosta Republica Socialista Romania. Venind in aceasta noua tara, am continuat lupta contra tiraniei regimului comuniste din patria mea natala care continua sa persiste si astazi.<span style=""> </span></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Datorita activitatii depuse de<span style=""> </span>marele patriot si erou american Ronald Reagan, pentru care am o mare admiratie si respect, regimurile anti-umane ale imperiului diabolic comunist din fosta Uniune Sovietica si fostele tari comuniste din estul Europei<span style=""> </span>au fost zdrobite. Eu mi-am<span style=""> </span>sacrificat multi ani din viata mea in lupta cu monstru comunist, iar ranile suferintelor indurate sub regimul totalitar comunist, nu sunt inca vindicate.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Din exil, in 1985 impreuna cu alti patrioti, noi am reactivat Liga Apararii Nationale, o organizatie romaneasca ultranationalista fondata in 1924 in Iasi, Romania, pentru a apara cauza nationala<span style=""> </span>si de a lupta contra conspiratiei Judeo-comuiniste. Si dvs. nu va<span style=""> </span>poti imaginea<span style=""> </span>cat de bucuros sunt, ca mi-am facut datoria de onoare, de a contribui la distrugerea<span style=""> </span>imperiului diabolic comunist din Romania si alte foste tari comuniste, iar lumea din tara mea natala poate respira astazi aerul libertatii si al democratiei. </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Ca cetatean American eu lupt pentru a apara Constitutia si libertatea Americana. Si sunt impotriva internationalistilor de stanga care incearca sa distruga aceasta mare natiune, primul si al doilea amendament si intentioneaza sa transforme aceasta democratie intr-o tiranie asa cum a fost in Uniunea Sovietica. </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Din presa Americana, mai exact din American Free Press from Washington, D.C. am aflat ca, recent ati participat la Londra la o Conferinta despre Anti-Semitism si va ocupati mai mult de problemele de “Semitism” si “anti-Semitism” decat de gravele probleme ale crizei economice, financiare, industriale, comerciale si sociale<span style=""> </span>cu care se confrunta astazi Statele Unite. De ce ? Sunt pentru dvs. mai importanti jidanii decat americanii, ori interesele statului Israel mai importante decat interesele<span style=""> </span>Statelor Unite ? Ori dvs. chiar credeti in falsa versiune ca “jidanii sunt poporul ales al lui Dumnezeu” de le acordati atata importanta ? Daca da, puteti sa-mi aratati in Tora ori in Biblie un singur cuvant scris de Dumnezeu cu mana lui din care sa rezulte ca jidanii sunt “fiii lui Dumnezeu” si trebuie sa detina suprematia in lume ?! Daca ei ar fi cu adevarat fiii lui Dumnezeu, credeti ca Dumnezeu i-ar fi lasat sa se infecteze cu lepra si ale boli contagioase, sa fie sclavi ai Egiptului si Imperiului Roman, sa indure pogromuri in Rusia si multe alte tari, ori sa indure “holocaustul” nazist ?! In afara de aceasta, se stie bine ca jidanii comunisti au fost atei, deci nici nu vroiau sa auda de Dumnezeu. Si-atunci, cum pot fi acestia considerati “Fiii lui Dumnezeu” ori “Fiii Luminii” ? Nicivorba!</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > In articolul “Congresmenul Chris Smith impinge schema globala pentru a pune jos si<span style=""> </span>pedepsi “anti-Semitii” din AFP ( <a href="http://www.americanfreepress.net/" target="_blank">www.americanfreepress.net</a> ) , Michael<span style=""> </span>Collins Piper a spus:</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span><i style=""><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >“Acesta trebuie sa fie o ingrijorare pentru toti Americanii si alti oameni din jurul globului care pun pretul pe libertatea de exprimare. Acesta este un semnal ca Smith si altii cu minte asemanatoare planuiesc o ordine stabilita de masuri legale pentru ingradirea libertatii cuvantului care percepe de a fi critic al agendei politice ale organizatiei comunitatii jidanesti, inclusive interesele de stat ale Israelului.</span></i></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><i style=""><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >In aceasta privinta, este importat de recunoscut ca in ciuda faptului ca termenul de “anti-Semitism” din punct de vedere istoric se spune ca este ostil or discriminator contra jidanilor ca religie ori grup rasial (in ciuda faptului ca arabii sunt semiti), insemnatatea acestui termen a fost extins in anii recenti de a include pana si criticarea actiunilor de stat ale Israelului ca si opozitia fata de sionism, miscare care a fondat statul Israel si care mentine o retea de suport global pentru Israel.” </span></i></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Aceasta este o situatie foarte alarmanta, de aceia inainte de a impune legi dictatoriale in Statele Unite, cu “penalitati serioase” impotriva celor care spun adevarul despre raul si pericolul ce-l reprezinta jidanii si Israelul pentru umanitate, va rog sa-mi spuneti cum definiti termenul de alb, negru, asiatic, semit, ca fiind rasial ori religios ?<span style=""> </span>Va intreb aceasta pentru ca foarte multi confunda intentionat termenul etnic de semitism cu termenul etic de judaism. Din cate stiu, termenul de “anti-Semitism” a fost inventat acum circa 150 de ani in Germania de catre un ziarist german si acum tot un german dupa numele de Smith vine sa condamne fenomenul “anti-Semit”. Tinand cont de aceste circumstante, termenul de “anti-semit” este<span style=""> </span>in exclusivitate o problema stricta germana-jidaneasca si nu inteleg de ce dvs. vreti sa impuneti aceasta ca o problema globala ?! </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Atat eu cat si familia mea, precum si milioane de romani inocenti din Romania si Moldova am fost victime ale imperiului diabolic jidanesc impus de catre jidanii bolsevici sovietici in tara noastra natala. In timpul regimului tiraniei sionisto-comunist<span style=""> </span>din Romania si Moldova, peste un milion de romani inocenti au fost ucisi, peste un milion si doua sute de mii au fost deportati in gulagul sovietic , iar peste cinci milioane de romani – tarani, muncitori si intelectuali – au fost crunt persecutati si torturati in inchisorile comuniste de catre jidani ori din ordinul jidanilor, care conduceau aparatul represiv comunist.<span style=""> </span><span style=""> </span>Si nu inteleg de ce dvs. imi rapiti mie si milioanelor de romani victime ale tiraniei jidaneasca-comunista dreptul de a vorbi despre sangeroasele persecutii indurate sub dictatura<span style=""> </span>jidaneasca-comunista, si considerati aceast adevar ca “ura criminala” ori<span style=""> </span>“incitarea la violenta contra jidanilor” ,ori “ostilitate fata de interesele jidanilor ori a statului Israel”<span style=""> </span>??? </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Este bine cunoscut faptul ca, atunci cand, regimul nazist s-a prabusit in Germania, Statele Unite i-au adus imediat pe nazisti in fata justitei<span style=""> </span>si i-au pedepsit aspru si a impus un program de de-nazificare. De ce, atunci<span style=""> </span>cand regimul comunist s-a prabusit in 1990 in Rusia si tarile din Europa de Est, Statele Unite n’au impus un program de decomunizare si nu <span style=""> </span>i-au adus pe comunisti in fata justitiei si pedepsit pentru abuzurile, crimele, genocidul si holocaustul rosu comis contra a peste 60 de milioane de oameni inocenti, pentru ca comunismul a fost creat si condus in marea majoritate de jidani cu conceptii de stanga marxist-leniniste ? Aceasta este ridicol si injust !<span style=""> </span>Este foarte nedrept faptul ca cei care vor sa scoata adevarul la iveala despre conspiratia<span style=""> </span>jidaneasca si despre<span style=""> </span>industria holocaustului sunt aspru condamnati in Germania, iar jidanii comunisti care au condus Germania de est si alte tari foste comuniste si au comis cele mai oribile acte de violenta, teroare si crime se plimba liberi prin Europa, Statele Unite si Israel. </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Intro declaratie ati spus: <span style=""> </span>“Holocaustul aduce aminte <span style=""> </span>si ingaduieste extinderea dramatica necesara educatiei, si noi trebuie sa asiguram ca legile noastre respective pedepsesc<span style=""> </span>pe acestia care urasc si incita la violenta impotriva jidanilor.” </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Dvs.vorbiti foarte mult despre “holocaustul” nazist contra jidanilor care a avut loc in Germania, dar nu scoateti un cuvant despre crimele, genocidul si holocaustul care a avut loc in America contra nativilor americani. De ce ? Ei n’au fost tot fiinte umane ?! In afara de aceasta, indienii americani au avut o cultura si civilizatie mult mai veche si mai importanta decat a jidanilor. Pana si astazi cand Statele Unite impune cu forta armata democratia in jurul globului, nativii americani sunt tinuti in rezervatie si privati de drepturi pe propriul lor pamant.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Eu n’am fost nascut in timpul asa-zisului “holocaust nazist” impotriva jidanilor, dar ca si multi altii imi pun si eu intrebarea “Chiar au murit in realitate sase milioane de jidani”<span style=""> </span>in timpul celui de al doilea razboi mondial ? Deci nici mai mult nici mai putin, ci exact 6 milioane de jidani ? Interesant nu ?! Si cum dvs. sunteti un “expert” in probleme de “holocaust” si “anti-Semitism” puteti sa-mi spuneti cum au fost aceste 6 milioane de jidani ucisi de catre nazisti, prin impuscare de catre plutoanele de executie, gazare, arderea de vii in cuptoare, infometare, boli, ori moarte naturala ? Si cati jidani au murit prin impuscare de catre plutoanele de executii? Cati prin gazare ? Cati prin ardere de vii in cuptoare ? Cati prin infometare ? Cati din cauza bolilor ? Cati prin moarte naturala ? De asemenea, puteti dvs. sa prezentati lista cu numele celor 6 milioane de jidani ucisi in holocaustul nazist ? Ori acest adevar nu trebuie sa fie cunoscut oficial, iar astfel de intrebari sunt considerate manifestari “anti-Semite” ori actiuni de “ostilitate fata de interesele jidanilor ori a statului Israel” ? Cum adica se stie cu exactitate despre obiectele de arta pe care nazistii le-au confiscat de la jidani, apoi au fost preluate de soldatii anglo-americani si sovietici si vandute in New York, Paris, Londra, Moscova ori alte parti si nu se cunoaste din registrele oficiale germane si ale altor natiuni europene,<span style=""> </span>numele jidanilor disparuti in “holocaustul” nazist ? Hai sa fim seriosi D-le Smith !<span style=""> </span></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Dupa cum a scos in evidenta un istoric israelian Brayan Mark Rigg, in cartea sa “Soldatii lui Hitler” (University Press of Kansas,2002), foarte multi jidani au avut pozitii inalte in Armata Nazista<span style=""> </span>si in Partidul Nazist,dar jidanii nu-i acuza pe acestia jidani-nazisti<span style=""> </span>pentru ce s-a intamplat cu jidanii in timpul “holocaustului” nazist. Ei nu doresc sa discute desprea aceasta, dar ei ii acuza numai pe descendentii germani ca sunt responsabili pentru “holocaustul” nazist. Un alt isoric jidan Norman G.Finkelstein in cartea lui “Industria Holocaustului --Reflectii asupra exploatarii suferintelor jidanilor” (USA: 180 Varick Street, New York, NY 10014-New Left Books, 2003), <span style=""> </span>a scris ca supravietuitorii holocaustului nazist, au primit<span style=""> </span>o compensatie minima, din zecile de miliarde de dolari platiti de Germania, iar restul marilor sume de bani au<span style=""> </span>fost retinuti de catre organizatiile jidanesti ale sionismului, care nu au nimic comun cu holocaustul. Pentru a stoarce bani de la Germania, jidanii au spus ca 6 milioane de jidani au fost ucisi de catre nazisti. Dar niciodata ei n’au dovedit aceasta prin numaratoarea jidanilor dupa numele lor oficial rezultat din documentele aflate in arhive, si aceasa este neacceptabil ca o fapta adevarata.<span style=""> </span>Nu ma indoiesc ca pretinsul Holocaust Nazist este o industrie pentru a colecta cat mai multi bani, dar aceasta este total injust. </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >La fostul lagar de concentrare de la Auschwitz, pana in 1994, a fost plasata o placa comemorativa din care rezulta ca acolo au murit 4 milioane de jidani. Apoi acea placa a fost inlocuita cu alta, pe care este mentionat ca acolo au murit 1.2 milioane de jidani. Asadar, una din doua, au murit acolo 4 ori 1,2 milioane de jidani, ori ambele cifre sunt false<span style=""> </span>? Un supravietuitor al holocaustului nazist, Eliezer “Elie” Wiesel “Lazar”, nascut in vestul Romaniei<span style=""> </span>(regiune ocupat ilegal de catre armata hortista a Ungariei, in timpul celui de-al doilea razboi mondial), a fost ridicat de la domiciliu cu familia sa, si bagat in ghetoul din Sighet, Romania, apoi deportat la lagarul german de concentrare de la Auschwitz-Birkenau unde a fost tatuat cu numarul A-7713. Cand lagarul de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de Armata Rosie, Wiesel a preferat de buna voie, sa plece cu garda de securitate <span style=""> </span>nazista care la incarcerat acolo, decat sa fie eliberat de catre soldatii sovietici. In lagarul nazist, Wiesel, a fost operat la un picior de doctorii nazisti, pentru a-i salva viata si imbunatatii conditiile de sanatate, iar acum se da drept “mare victima” al holocaustului nazist, si condamna aspru Germania si tarile aliate cu AXA. Vorba unui proverb din Romania “Pe cine nu-l lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti”. Recent jidanul Bernard L. Madoff a furat<span style=""> </span>chiar de la jidanii lui zeci de miliarde de dolari, si a fost lasat de justitia Americana sa traiasca in lux si belsug in casa de pe acoperisul unui bloc inalt din Manhattan, New York. Tot astfel in WWII foarte multi jidani, pentru a trai ei bine, i-au tradat pe jidanii lor la nazisti.<span style=""> </span>O dovada in aceasta privinta este filmul pornographic “Schindler’s List”<span style=""> </span>cu care jidanii au crezut ca vor reusi sa faca o educatie lumii, numai ca s-au dat de gol cum unii jidani ii manau la munca pe jidanii lor ca pe animale. In Statele Unite legea este foarte toleranta cu jidanii escroci ca Madoff, iar daca cineva ii critica pe acesti jidani, primesc “penalitati serioase” pentru manifestari anti-jidanesti, considerate “Anti-Semite”. Sunt curios daca Elie Wiesel, care a pierdut 15 milioane de dolari ai Foundatiei pentru Umanitate (Aceasta fundatie se ocupa cu combaterea indiferentei, netolerantei si nedreptatii), ca client al lui Madoff, va fi considerat anti-semit si va primi “penalitati serioase “ pentru ca la criticat aspru pe jidanul Madoff, un sarlatan, terorist si<span style=""> </span>criminal financiar international. De asemenea, sunt curios sa aud daca Madoff,<span style=""> </span>va primi “penalitati serioase”<span style=""> </span>pentru anti-Semitism, pentru ca a furat banii de la jidani si organizatiile sioniste care lupta impotriva nazismului si anti-semitismului ?<span style=""> </span>Ori numai jidanii au dreptul sa aplice “ura criminala” contra jidanilor si nejidanilor, fara sa primeasca “penalitati serioase” din partea legii? Sunt ei deasupra legii?!<br /></span></p><p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >La inchisoarea Americana de la <span style="">Guantanamo Bay</span>, <span style="">Cuba, este folosita tortura pentru a stoarce informatii de la teroristii si criminalii intemnitati acolo. De ce, autoritatile americane,<span style=""> </span>nu folosesc aceleasi metode si in cazul<span style=""> </span>teroristului si criminalului financiar Madoff, pentru a stoarce informatii unde a ascuns cele 65 de miliarde de dolari care i-a furat ? Pentru ca-i jidan sionist, nu semit arab ?! Si mai pretindeti ca combateti “anti-Semetismul” cand se stie bine ca autoritatile americane, folosesc cele mai crude metode de exterminarea semitilor arabi, pe care i-a folosit in lupta din Afganistan contra Uniunii Sovietice si-i numeau atunci luptatori pentru libertate, iar acum ii numesc “teroristi”.<span style=""> </span>Creind un<span style=""> </span>pretext pentru a impresiona opinia publica, ca justitia Americana a confiscat bunuri <span style=""> </span>si imobile in valoare de peste 100 de milioane de dolari, aflate in posesia lui Madoff, este o mare smecherie cu care sunt prostiti oamenii naivi.<span style=""> </span></span></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Eu nu neg ca jidanii n’au suferit ori n’au fost ucisi in timpul nazismului, pentru ca ei au ruinat economia si industria Germaniei, ori ca ei au instalat regimul comunist in Rusia si intentionau sa-l instaleze in Germania si alte tari europene, motiv pentru care Adolf Hitler a pornit razboi contra judeo-bolsevicilor sovietici,dar eu resping<span style=""> </span>pretentiile jidanilor ca in Romania a fost un holocaust impotriva lor. Din contra judeo-comunistii au facut un holocaust rosu impotriva Natiunii Romane, pacii si umanitatii. </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Din sursele prezentate de reprezentantii organizatiile jidanesti din Romania dupa cel de-al doilea razboi mondial, rezulta clar ca circa 40 000 de jidani au murit in Romania in timpul regimului militaro-fascist al Maresalului Antonescu si Garzii de Fier. Acum, pentru a stoarce bani din Romania, cercurile elitei sioniste, au adaugat un zero la cele 40 000 de mii de jidani morti si pretind ca 400 000 de<span style=""> </span>jidani au murit. Aceasta este inacceptabil ca o fapta adevarata ! Marele preot al “holocaustului”, Elie Wiesel, care vaneaza memoria eroilor si martirilor Romaniei, pentru a intari aceste acuzatii false ale suprematiei sioniste, a spus ca <i><span style="">“Romania a ucis, a ucis, a ucis</span></i><span style="">”, si aceasta este o nebunie. Istoricii si oamenii de rand, au frica sa verifice aceasta, ori sa vorbeasca depre aceast subiect, pentru ca ei au teama sa nu fie acuzati de catre jidani de anti-semitism si pedepsiti de legile introduce de jidani in multe tari, inclusiv in Romania.</span></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Oricum, sa nu credeti nici pentru o secunda ca eu sunt un anti-semit pentru ca eu spun toate acestea. Nu, eu nu sunt un anti-semit, ci doar impotriva anumitor<span style=""> </span>jidani si sunt anti-sionist pentru ca ei sunt fondatorii socialismului si comunismului si<span style=""> </span>sunt responsabili pentru abuzurile, teroarea, crimele, genocidul si holocaustul rosu comis de catre regimul judeo-sionisto-comunist din tara mea natala Romania, impotriva Natiunei Romane, pacii si umanitatii. De asemenea, jidanii sunt responsabili pentru holocaustul impotriva populatiei palestinene.<span style=""> </span>Anti-Semiti sunt jidanii prin faptul ca au sters Palestina de pe fata Pamantului si au o ura fanatica si criminala<span style=""> </span>impotriva celor peste 300 de milioane de arabi-semiti, care sunt cei mai indreptatiti sa reprezinte rasa semitica, nu jidanii, a caror majoritate sunt descendenti din Kazaria, niste oameni semi-nomadici turci care s-au convertit la Judaism.<span style=""> </span>Poate ca dvs. nu sunteti de acord cu mine, dar acesta este adevarul istoric, iar jidanii nu pot ascunde la infinite aceasta realitate ori sa rescrie<span style=""> </span>propria lor versiunea istorica dupa bunul lor plac.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><span style=""> </span></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Faptul ca jidanii din Europa se trag din Kazaria a fost scos in evidenta si de istoricul jidan Arthur Koestler in cartea sa “The Thirteenth Tribe” (Random House,Inc, New York-1976). Mai multe informatii despre originea khazara a jidanilor din Europa se pot gasi pe Web-siturile:</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><a href="http://www.khazaria.com/" target="_blank">http://www.khazaria.com</a>;</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><a href="http://www.khazaria.com/brook.html" target="_blank">http://www.khazaria.com/brook.html</a>;</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><a tooltip="linkalert-tip" href="http://www.zionism-israel.com/issues/khazars.html" target="_blank">http://www.zionism-israel.com/issues/khazars.html</a>, si</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><a tooltip="linkalert-tip" href="http://www.khazaria.com/khazar-diaspora.html" target="_blank">http://www.khazaria.com/khazar-diaspora.html</a></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Asadar, majoritatea jidanilor din Europa, Statele Unite si Israel, nu sunt descendenti din Judeea ori Israel<span style=""> </span>si daca s-ar face o analiza DNA a sangelui s-ar constata cu usurinta originea lor turcomana, nu semita. Si nu inteleg de ce adevaratii jidani se lasa manipulati de catre jidanii din Khazaria, de origine turca ?! Cum adica, daca un chinez ori un negru, ori un alb se converteste la Judaism, acesta este jidan de origine ? Niciodata!</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Asa dupa cum probabil stiti comunismul si socialismul international nu a fost inventat de catre poporul rus, ci este opera jidanilor de sclavizarea si dominarea lumii. Si dovada este ca cei mai marcanti lideri ai ideologiei comuniste si international socialiste ca: Adam Weisshaupt – fondatorul Ordinului Iluminatii, o societate secreta a Noului Ordin Mondial; Friedrich Engeles si Karl Marx (Kissel Mordekay)- teoreticienii sefi ai internationalei comuniste; Homosexualul <span style="">Vladimir Ilyich Lenin</span> (Israel Blank) – fondatorul Judeo-Bolsevismului si primul conducator al Republicii Socialiste Sovietrice Ruse din 1917 pana in 1924 ; Leon Trotsky (Lev Davidovich Bronstein) – fondatorul Armatei Rosii; <span style="">I.V.Stalin (</span>Dzhugashvili<span style="">)-</span> arhitectul sef al totalitarismului sovietic din 1929 pana in 1953;<span style=""> <b><span style=""> </span></b>Felix Edmundovich Dzerzhinsky –fondatorul<span style=""> </span>politiei secrete bolsevice Cheka; Lavrentiy Pavlovich Beria- sef al securitatii sovietice si al politiei secrete sub Stalin, NKVD; Ivan Aleksandrovich Serov –sef al politiei secrete sovietice KGB; </span>Ana Pauker – lider al Partidului Comunist Roman; Walter Roman-Neulander – fondatorul Politiei Secrete Romane (Securitatea); Vasile Luca – seful justitiei comuniste; Emil Botnaras – fondatorul Armatei Rosii comuniste din Romania; Alexandru Draghici – ministru al afacerilor interne (Militia); Col.Coler – commandant al inchisorilor comuniste de exterminare din Romania si multi altii, au fost in exclusivitate jidani sadea ori casatoriti cu jidauce. </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Lenin si clica lui au instalat comunismul la putere in Rusia cu suportul finaciar al jidanilor bogati din vest ca, Jacob Schiff, fratii Wartburg si alti bancheri jidani, precum si cu ajutorul moral si fizic a sute de jidani socialisti din New York (Manhattan West Side), care voluntar s-au deplasat in Rusia sa instaleze comunismul si<span style=""> </span>sa-l<span style=""> </span>experimenteze. In numele comunismului si socialismului, acesti judeo-comunisti, au comis cele mai sinistre si sangeroase acte de<span style=""> </span>teroare, crime, genocid si holocaust rosu, contra natiunii ruse si a altor natiuni.<span style=""> </span></span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 153);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Acum, dupa ce jidanii au instalat si condus regimurile tiraniei comuniste, incearca sa pozeze in victime ale acestor regimuri, ca si hotii care dupa ce fura, sutin ca sunt nevinovati. Iar pentru a fugi de responsabilitate<span style=""> </span>incearca sa dea vina pe cativa romani, rusi, ucraineni, polonezi, germani ori de alte nationalitati, care au fost pusi de forma in fata si care din naivitate au acceptat sa faca jocul jidanilor sionisto-comunisti.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify;"><u><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><span style="text-decoration: none;"> </span></span></u><span style="color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Intr-o declaratie<span style=""> </span>facută la<span style=""> </span>Conventia din Philadelphia, Benjamin Franklin(1706-1790), unul dintre fondatorii Statelor Unite si dintre cele mai faimoase si talentate figuri din istoria nationala” referindu-se la<span style=""> </span>jidani, a spus:</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >“Exista un mare pericol pentru Statele Unite. Acest pericol sunt jidanii. </span><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Domnilor, in toate tarile in care jidanii s-au stabilit in numar mare, ei au scazut nivelul moral si au redus onestitatea retelei comerciale</span><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >. Ei au creat un Stat in Stat, iar cand cineva se opune lor, ei atenteaza la sugrumarea finatelor nationale<span style=""> </span>asa ca in cazul Portugaliei si Spaniei.</span><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > Daca nu vor fi exclusi<span style=""> </span>din Statele Unite de <span style=""> </span>catre Constitutie, in mai putin de cateva sute de ani, ei<span style=""> </span>vor patrunde intr-un<span style=""> </span>numar atat de mare incat ei vor conduce si ne vor distruge, apoi vor schimba forma noastra de guvernare (modul de organizare a societatii in stat) pentru care americanii si-au varsat singele, si-au sacrificat viata, proprietatea si libertatile individuale. Daca jidanii nu vor fi exclusi in cel putin de 200 de ani, copiii nostri, vor munci pe camp sa-i hraneasca pe jidani, iar ei vor ramane in Casa de Bani frecandu-si mainile. Eu va avertizez domnilor, daca jidanii nu vor fi exclusi pentru totdeauna, copiii vostri si copiii copiilor vostri va vor blestema in mormantul vostru. Ideile lor nu sunt acele ale americanilor. Iar leopardul nu poate sa-si schimbe naravul. Jidanii sunt un pericol pentru acest pamant, si daca li se vor permite intrarea, ei vor impune institutia lor. Ei trebuie exclusi din Constitutie!.”</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Acesta este un mare adevar istoric si sper ca dvs. si colaboratorii dvs., nu veti indrazni sa-i acuzati, pedepsiti si sa-i scoateti din istoria Statelor Unite pe fondatorii acestei tarii, pentru ramarcile si manifestarile lor impotriva jidanilor.<span style=""> </span>Ori sa-i inlocuiti pe acestia, cu cei despre care parintii Americii au spus ca reprezinta un pericol pentru acest pamant. Sub pretextul ca combateti “anti-Semitismul” dvs. si colaboratorii dvs.<span style=""> </span>intentionati<span style=""> </span>sa suprimati primul si al doilea amendament al Constitutiei Americane, sa puneti legi jidanesti in Statele Unite ca in Israel si sa transformati aceasta nobila Natiune <span style=""> </span>Americana intr-un chibut jidanesc. Eu nu cred ca americanii , care si-au pierdut casa, masina, lucru, ajutorul scolar, asigurarea medicala<span style=""> </span>si abia reusesc sa traiasa de la o zi la alta chiar le pasa de jidani si legile<span style=""> </span>contra “anti-semitismului” pe care planuiti sa le impuneti in Statele Unite la adapostul democratiei. Daca dvs., probabil ca descendent german, doriti sa tineti spiritul “holocaustului” si al “anti-semitismului” in viata<span style=""> </span>este problema dvs., dar pentru restul omenirii aceasta este o chestiune contraversata si demagoga. Acum omenirea este preocupata de criza economica, poluarea atmosferica, combaterea bolilor, somajului, inflatiei, razboaielor nimicitoare<span style=""> </span>din Irak si Afganistan, razboiul contra drogurilor, saraciei, infometarilor,<span style=""> </span>genocidurilor din Africa si alte probleme grave.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Inainte de a incheia aceasta scrisoare, pentru a intelege mai bine ce fel de character si logica aveti, doresc sa stiu daca dvs. condamnati holocastul rosu comis de judeo-comunisti impotriva Natiunii Romane, pacii si umanitatii, in aceiasi masura in care condamnati holocaustul nazist german contra jidanilor ? De asemenea, doresc sa stiu ale cui interese le serviti dvs., ale natiunii americane, ori ale organizatiilor suprematiei sioniste si Israelului ? Eu doresc sa stiu acest adevar, pentru ca numai adevarul conteaza ! A cere aducerea fostilor jidani comunisti in fata justitiei si pedepsirea lor pentru<span style=""> </span>abuzurile, crimele, genocidul si holocaustul rosu, pe care le-au comis in timpul Imperiului Diabolic Comunist<span style=""> </span>contra a zeci de milioane de europeni inocenti, nu inseamna nici pe departe o manifestare “Anti-Semita”,ori “ura si incitare la violenta impotriva jidanilor”. Din contra, acesta este un act de dreptate, care daca nu va fi pedepsit de catre lege, va fi pedepsit de catre Dumnezeu, asa cum s-a intamplat de nenumarate ori in istorie. Si nu este drept ca pentru ambitiile diabolice si anti-umane ale unor jidani sionisti sa indure jidanii ordinari care nu sunt implicati in aceasta conspiratie, ci muncesc din greu si cinstit pentru o viata decenta si fericita. Ori pentru jidanii sionisti si comunisti nu exista lege pentru ca ei sunt deasupra tuturor legilor ? Astept raspuns.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Va multumesc pentru timpul acordat si sper sa-mi raspundeti cat mai curand posibil.</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; text-indent: 0.5in; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" > </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Cu stima,</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Constantin Burlacu, PhD</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Presedinte al Ligii Apararii Nationale </span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >P.O. Box 292</span></p> <p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt; color: rgb(255, 255, 102);"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" >Brooklyn, NY 11237</span></p><p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br /><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ></span></p><p class="MsoNoSpacing" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style=";font-family:'Times New Roman','serif';font-size:12pt;" ><span style="color: rgb(255, 0, 0);">MATERIALUL DE MAI SUS APARTINE IN EXCLUSIVITATE CAMARADULUI CONSTANTIN BURLACU, COMANDATNTUL GARZII DE FIER N.Y. SI PRESEDINTE A LIGII APARARII NATIONALE</span><br /></span></p></span></span></span>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-53305761193188444432009-07-26T04:23:00.000-07:002009-07-26T04:36:55.316-07:00MILITANT<a tooltip="linkalert-tip" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL2Rx3S604G0HF4uk1cKUVf2Y6uqF5Z9IcxLhd82QlcuVaHp3CiREoL4hFt22zXxkPNbdIwQAY3symfLydwap0h0W1khI0EC-Q_OxTKbStU2ThcFEr1ME_U13U8FJWeKkqufA3qHUfWQlw/s1600-h/ironarmfront.jpg"><img tooltip="linkalert-tip" style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 653px; height: 399px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL2Rx3S604G0HF4uk1cKUVf2Y6uqF5Z9IcxLhd82QlcuVaHp3CiREoL4hFt22zXxkPNbdIwQAY3symfLydwap0h0W1khI0EC-Q_OxTKbStU2ThcFEr1ME_U13U8FJWeKkqufA3qHUfWQlw/s400/ironarmfront.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5362729866151049362" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL2Rx3S604G0HF4uk1cKUVf2Y6uqF5Z9IcxLhd82QlcuVaHp3CiREoL4hFt22zXxkPNbdIwQAY3symfLydwap0h0W1khI0EC-Q_OxTKbStU2ThcFEr1ME_U13U8FJWeKkqufA3qHUfWQlw/s1600-h/ironarmfront.jpg"><br /></a>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-35136850207675303452009-04-16T13:59:00.000-07:002009-04-16T14:06:36.398-07:00Circulară 16 aprilie 2009 ora 22:55 emisă către Divizia BF003 Buzău Frontul Național Brațul de Fier Romania<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglT69mBiz-z6W4wkdValh9vuCtQiKqzu3manPgqQjGffBF5zf3JppoL0e0_TNyv3zBcjN6SZ552QC-nXTg8JhooJ9LnRV7Iu7fMvxuStFa6fMaFf2TBHkpPEscKeLXfHjvMN8A5mayMNHK/s1600-h/onoare+si+patrie.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 400px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglT69mBiz-z6W4wkdValh9vuCtQiKqzu3manPgqQjGffBF5zf3JppoL0e0_TNyv3zBcjN6SZ552QC-nXTg8JhooJ9LnRV7Iu7fMvxuStFa6fMaFf2TBHkpPEscKeLXfHjvMN8A5mayMNHK/s400/onoare+si+patrie.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5325397918991515074" border="0" /></a><br />Circulară 16 aprilie 2009 ora 22:55<br />emisă către Divizia BF003 Buzău Frontul Național Brațul de Fier Romania<br /><br />În urma, raportului de incident, întocmit de Marius Trancă, șef al Diviziei BF003 Buzau al Frontului Național Brațul de Fier România, la data de 16 aprilie 2009, se constata urmatoarele:<br />Numitul T. B. a încalcat cu mișelie Codul de Regulamente a circularei din 17 octombrie 2008 săvarșind fapte care fac trimitere la aspecte stipulate în art. 2 al. 2:<br />A. Acte menite să atace imaginea organizației;<br />B. Acte dezonorabile în Comunitate.<br />Aspectele menționate presupun trădarea și fac trimitere la articolul 6 al. 2.<br />Prin faptele săvârșite nu arată calitățile de camarad care se cer doar în organizațiile de elită a dreptei și este decăzut din titlul de militant BF. Raportul șefului său de divizie, atât cel scris cât și cel verbal, arată faptul că a fost surprins de către militant al Serviciului de Siguranță, în timp ce consuma băuturi alcoolice cu persoane care pot aduce prejudicii Frontului , care sunt considerate dezonorabile și care sunt inamici ai șeflui de divizie.<br />Dispun excluderea oficială din Front, în urma faptelor prin care susnumitul s-a autoexclus.<br /><br />Onoare și patrie<br />Trăiasca Frontul<br />Ionuț RotaruUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-6312231237536702602009-03-05T15:12:00.000-08:002009-03-05T15:38:28.053-08:00Colonel in rezervă Vasile Zărnescu:<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhGwA6tpx3ute0Iiw86Paqd3n-UZfGxINBss7OTEPLRpxZjDxz8Zi_JvGQZkbmJ7iS-LVkBUdUaGZFxteBwCifrTPGCnL-awnYcsvUmV26md2vySQnJ0tH4vqk6y6e-giYYiiTgO3S5Zkg/s1600-h/images.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 148px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhGwA6tpx3ute0Iiw86Paqd3n-UZfGxINBss7OTEPLRpxZjDxz8Zi_JvGQZkbmJ7iS-LVkBUdUaGZFxteBwCifrTPGCnL-awnYcsvUmV26md2vySQnJ0tH4vqk6y6e-giYYiiTgO3S5Zkg/s400/images.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5309852119232942242" border="0" /></a><br /><p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" ><br /></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >O axiomă a polemicii relevă că, pentru a ne înţelege, trebuie să ne definim termenii. O facem şi noi: 1) „holocaust“ înseamnă, în cadrul cultului mozaic, ritualul „arderii de tot“; 2) în propaganda antiholocau$tică, „holocau$t“ înseamnă, după Norman Finkelstein şi Noam Chomsky, <em><span style="font-family:Arial;">holocash</span></em>, adică „escrocheria holocaustului“; 3) „jidan“ este pronunţia, deformată în unele limbi europene, a germanicului <em><span style="font-family:Arial;">jüden</span></em> – adică a numelui aşa-zişilor evrei proveniţi din al 13-lea trib, khazarii, care-şi zic „evrei“ fiindcă <strong><span style="font-family:Arial;">au parazitat</span></strong> religia mozaică; cuvîntul este ştiinţific, atestat istoric şi, deci, nu are nimic jignitor, cum pretind jidanii. Între evreii autentici, sefarzii (fundamentalişti, din Palestina şi din diaspora), şi jidani, ashkenazii, există o duşmănie perenă şi profundă, chiar dacă jidanii o maschează spre a fi confundaţi cu evreii! 4) Palestina nu mai are graniţe definite şi nici statut politic, de aceea palestinienii trebuie holocaustizaţi, ca să facă loc jidanilor imigraţi din Europa şi Rusia. Evreii din Occident nu prea merg să se stabilească în Israel şi în Palestina (zisă, acum, „Teritoriile Cucerite“), iar cei care, din neatenţie, vin, se reîntorc fuguţa în Occidentul „atotcuprinzător“ – cum îl categorisea senatorul evreu-american Joe Lieberman –, fiindcă sunt „terorizaţi“ de rachetele trase de Hamas! Dar, supunîndu-se unor directive, jidanii afluesc masiv în România, fiindcă vor să transforme ţara noastră în stat jidănesc de rezervă!</span><span></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span></span><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >În urmă cu aproape şapte ani, am publicat în revista<em><span style="font-family:Arial;"> Justiţiarul</span></em>, într-un lung serial, articolul „<strong><span style="font-family:Arial;">Holocaust-ologii – vectori ai războiului axiologic</span></strong>“. Studiul se baza, în principal, pe lucrările lui Roger Garaudy şi Norman Finkelstein. Prognozele formulate atunci s-au adeverit, pe parcurs, între timp. Ultima agresiune „fierbinte“ a Israelului contra palestinienilor, începută în 27 decembrie 2008 şi încheiată la 22 ianuarie 2009, le confirmă o dată în plus. De aceea este necesar să-i fac respectivului studiu un scurt rezumat, pentru cititorii care nu au răbdarea să citească texte lungi, laborioase şi să expun, din nou, ideile principale, confruntate cu situaţia de azi. </span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >În esenţă, Roger Garaudy analiza dogmele de care face uz Israelul în politica sa agresivă, teroristă, pe care o aplică încă de la înfiinţarea sa, în 1948. Fireşte, nu este vorba de dogme teologice, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci de dogmele sionismului, pe care le relevă Roger Garaudy în cărţile sale, care i-au adus condamnarea în baza legii Gayssot, după care a fost copiată de guvernanţii români în O.U.G. nr. 31/2002. Prima dogmă este că evreii sunt „<em><span style="font-family:Arial;">poporul ales</span></em>“ de Dumnezeu. După părerea mea, «propoziţia „evreii reprezintă <em><span style="font-family:Arial;">poporul ales</span></em> de Dumnezeu“ înseamnă că evreii au fost aleşi de către Dumnezeu pentru ca să facă experienţe politico-istorice pe ei, spre a arăta celorlalte popoare că nu trebuie să procedeze ca evreii. În interpretarea rabinilor sionişti, propoziţia înseamnă, invers, că „evreii sunt singurul popor <em><span style="font-family:Arial;">superior</span></em>, cărora trebuie să li se <em><span style="font-family:Arial;">supună</span></em> toate celelalte popoare“. Aceasta este, de altfel, semnificaţia integristă a primei dogme, în esenţă rasistă, extremistă şi, deci, eminamente teroristă». A doua dogmă, elaborată de rabinii sionişti, prin care se „justifică“ înfiinţarea statului izraelian, a fost sintetizată în enunţul „Un pămînt fără popor pentru un popor fără pămînt“: adică, Palestina – din care au fost împrăştiaţi evreii – trebuie cedată, după 2.000 de ani, jidanilor, care au început să vină, <em><span style="font-family:Arial;">crescendo</span></em>, acolo, abia de la începutul secolului XX, după înfiriparea sionismului! Palestinienii, care trăiesc acolo din străvechime, evident, nu există de vreme liderii sionnişti au „decretat“ că Palestina este „un pămînt fără popor“; iar dacă existau, cumva, ei trebuiau exterminaţi sau măcar expulzaţi. A treia dogmă, derivată din cea anterioară, pe care primul dintre premierii Israelului, David Ben Gurion – venit din Polonia, deci sionist (adică jidan) –, a considerat-o ca fiind „soluţia finală“, este epurarea etnică, adică una din formele de manifestare a terorismului. De aceea, Ben Gurion a şi fost supranumit „marele expulzator“. Pentru a-i finaliza soluţia, Golda Meir – tot prim-ministru al Israelului, venită din Rusia, deci tot sionistă (jidancă) – a declarat că „<em><span style="font-family:Arial;">palestinienii, pur şi simplu, nu există</span></em>“ (<em><span style="font-family:Arial;">sic</span></em>), deşi existenţa lor era foarte concretă, căci se ducea – şi se duce şi acum – contra lor războiul de exterminare. A patra dogmă, implicită, este tot o denaturare a ideilor din Vechiul Testament – „o lectură integristă a Bibliei“, cum o califică Roger Garaudy –, anume că „terenurile de care vorbeşte Biblia, de la Nil pînă la Eufrat, aparţin evreilor“. Prin ea se „justifică“ acţiunile de cucerire a teritoriilor şi de destabilizare a statelor arabe limitrofe graniţei iniţiale a Israelului, stabilită, în 1947, de O.N.U. De fapt, cum se ştie, <strong><span style="font-family:Arial;">Israelul nu respectă hotărîrile O.N.U. </span></strong>A cincea dogmă este cea mai edificatoare privind natura funciarmente teroristă a sionismului, văzut ca afacere – după cum îl definise însuşi Theodor Herzl, fondatorul Mişcării Sioniste – dar şi ca politică teroristă: „Înfiinţarea statului Israel reprezintă răzbunarea Holocaustului“. În sfîrşit, a şasea, confecţionată minuţios, este dogma „celor şase milioane“ de evrei omorîţi în al Doilea Război Mondial, adică aşa-zisul „Holocaust“, cu H mare, în sensul că ar fi vorba de <strong><span style="font-family:Arial;">unicitatea</span></strong> acestuia, adică numai evreii ar fi avut de suferit. </span><span></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Ceea ce este absolut fals. Fals este că nu au murit „şase milioane“ de evrei, ci mai puţin – după unii vreo 4,5 milioane, iar după alţii mai puţin, ajungîndu-se la cifra de doar cîteva sute de mii (cf: </span><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" ><a href="http://www.vho.org/aaargh/fran/archFaur/1995-2000/RF951218.html"><span>http://www.vho.org/aaargh/fran/archFaur/1995-2000/RF951218.html</span></a></span><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >)! Apoi, chiar dacă ar fi murit atîţia, nu ar fi o cifră prea mare în comparaţie cu pierderile altor popoare, care se ridică la 50-60 sau chiar 100 de milioane de oameni. Dar a o ţine, într-una, cu cele „şase milioane“ de evrei care n-au fost şase, ci mult mai puţin şi, totodată, a ignora – ba, mai mult –, a refuza recunoaşterea celorlalte zeci de milioane de victime ale altor popoare, a refuza recunoaşterea holocaustului armenilor făcut de turci, a holocaustului amerindienilor comis de yankei, a holocaustului românilor comis de jidanii kominternişti înseamnă că, vorba lui Eichmann, cele şase milioane reprezintă doar de o „statistică“, manipulată pentru a face un mare gheşeft. Adică, gonflarea numărului victimelor de la cîteva sute de mii la 6 milioane nu a avut decît acest scop: confecţionarea „holocaustului unic“ şi transformarea lui în holocau$t, în <em><span style="font-family:Arial;">holocash</span></em> – fapt denunţat de Norman Finkelstein, Roger Garaudy, Robert Faurisson, Arthur Butz, Jürgen Graf, Germar Rudolf, Maxime Pale, Charles E. Weber, Wilhelm Staglich şi toţi ceilalţi autori ai literaturii zise „revizioniste“, ale căror nume şi lucrări pot fi văzute pe <a href="http://www.vho.org/aaargh/fran/livres/reprints.html">http://www.vho.org/aaargh/fran/livres/reprints.html</a>.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >De fapt, toate dogmele enumerate, pe care Garaudy le intitulează „<em><span style="font-family:Arial;">Miturile fondatoare ale politicii izraeliene</span></em>“, sunt absolut false, bazate pe <strong><span style="font-family:Arial;">falsificarea textelor </span></strong><em><strong><span style="font-family:Arial;">biblice</span></strong></em><strong><span style="font-family:Arial;"> de către nişte </span></strong><em><strong><span style="font-family:Arial;">atei</span></strong></em> – cum au fost şi sunt toţi conducătorii Israelului. Dar respectivele falsuri dobîndesc – printr-o agresiune informaţională bine concertată şi cu sprijinul S.U.A. – o valoare de întrebuinţare specială: fac bani şi servesc Israelului la acapararea de noi teritorii, care tot bani înseamnă. De aceea, ele reprezintă „interesele“ pe care, arăta Finkelstein, le apără Wiesel, aflat în fruntea „holocaust-ologilor“. Referitor la miturile – sau la dogmele – enumerate, Garaudy conchidea: „Această folosire a textelor biblice pentru a justifica o politică a crimei nu are nici o bază religioasă, ci constituie numai o lectură integristă a textelor sacre, <strong><span style="font-family:Arial;">lectură care devine o sîngeroasă escrocherie rasistă</span></strong>“ (s.n. – V.I.Z.). Consecinţa periculoasă a practicii acestor „holocaust-ologi“ a fost rezumată de rabbi Arnold Jacob Wolf, director la <em><span style="font-family:Arial;">Yale University</span></em>: „<strong><span style="font-family:Arial;">Se pare că, în universităţile noastre, Holocaustul este vîndut, nu predat</span></strong>“ (<em><span style="font-family:Arial;">sic</span></em>).</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Între timp, această prezumţie a devenit realitate. Pentru că, nu numai în S.U.A şi în statele satelite acestora Israelul şi-a impus punctele de vedere şi şi-a asigurat sprijinul, dar şi în România, ca urmare a lichelismului ex-premierului Adrian Năstase, a fost impusă, prin O.U.G. nr. 31/2002, introducerea studierii holocaustului (adică a sionismului) în manualele şcolare, precum şi impunerea plătirii a circa 20 de miliarde de dolari ca despăgubire pentru pretinsul „holocaust“ comis de români! Roger Garaudy îl citează şi pe rabinul Moshe Menuhin (tatăl violonistului Yehudi Menuhin), care, referindu-se la conducătorii Israelului, îi numea „<em><span style="font-family:Arial;">barbari tribali precum Ben Gurion, Moshe Dayan şi bandele militare care au pervertit Israelul</span></em>“, şi, totodată, îi îndemna pe evrei: „<em><span style="font-family:Arial;">Reveniţi la Dumnezeul părinţilor voştri, la iudaismul profetic, respingeţi regimul napalmului. Întoarceţi-vă la graniţele date în 1947 de către Naţiunile Unite pe seama arabilor săraci şi duceţi o viaţă constructivă şi nu distructivă</span></em>»“.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Dar a vorbit în van! Trebuie reamintit că, la începutul războiului „de şase zile“, aviaţia militară a Israelului a atacat deliberat, cu torpile şi rachete cu <strong><span style="font-family:Arial;">napalm</span></strong>, nava-spion <em><span style="font-family:Arial;">Liberty</span></em> a prietenilor lor americani, <strong><span style="font-family:Arial;">mitraliind inclusiv răniţii şi bărcile de salvare</span></strong> – aşa cum am relevat, anterior, referindu-mă la cărţile lui James Bamford, <em><span style="font-family:Arial;">The Puzzle Palace</span></em> şi <em><span style="font-family:Arial;">Body of Secret</span></em> (vezi inclusiv: </span><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" ><a href="http://www.the7thfire.com/new_world_order/zionism/israeli_false_flag_attack_%20on_USS_Liberty.htm">http://www.the7thfire.com/new_world_order/zionism/israeli_false_flag_attack_%...</a></span><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >)! Ei, iată că şi „politica napalmului“ a devenit o realitate cotidiană: palestinienii dau cu pietre, iar armata izraeliană dă cu rachete cu napalm de ultimă generaţie, producînd, de 60 de ani, holocaustul palestinienilor! Fîşia Gaza a redevenit poligonul de instrucţie al conducătorilor Israelului.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >E locul să remarcăm că, după înfiinţarea sa, în 1948, Israelul a ajuns să fie condus de jidani, pentru că toţi conducătorii Israelului sunt sionişti, adică jidani: David Ben Gurion, Golda Meir, Menahem Begin, Ariel Sharon, Moshe Dayan, Shimon Peres ş.a. provin din ţările central şi est-europene. Apoi, o altă observaţie esenţială: aproape toţi conducătorii Israelulul sunt terorişti, căci au condus organizaţiile teroriste (Irgun, Stern etc.) prin care s-a înfiinţat statul Israel. Ei nu sunt evrei autentici, de <em><span style="font-family:Arial;">neam</span></em>, ci doar de religie mozaică apropriată, adică furată, întrucît descind din khazari. Tocmai de aceea evreii autentici, organizaţi în <em><span style="font-family:Arial;">Neturei Karta</span></em>, şi, în majoritatea lor, stabiliţi în S.U.A. şi Canada, contestă vehement existenţa statului Israel şi fac demonstraţii sistematice (cf. <a href="http://www.nkusa.org/">www.nkusa.org</a>), cum se vede în fotografiile alăturate. De altfel, sionismul a fost condamnat de către O.N.U. ca fiind doctrină rasistă (teroristă). </span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Revenind cu analiza asupra acestei situaţii, în ultima sa carte, <em><span style="font-family:Arial;">TUPEU</span></em>, evreul-american Norman Finkelstein relevă ironic şi acuzator: „Tot ce ţine de evrei este unic: antisemitismul, Holocaustul, Israelul, naţionalitatea evreiască, poporul evreu… Dincolo de şovinismul ei respingător, această doctrină a unicităţii, atît de găunoasă din punct de vedere intelectual, slujeşte funcţia ideologică utilă de a permite Israelului să revendice o dispensă morală unică: dacă suferinţele evreilor au fost unice, atunci Israelul nu trebuie să fie constrîns de standardele morale normale.“ Ca atare, Israelul are tupeul să nu respecte nici o rezoluţie a O.N.U. şi bombardează, repetat, Libanul şi Fîşia Gaza şi comit agresiuni manifestate sub cele mai diverse forme împotriva tuturor celorlalte popoare – inclusiv vaste acţiuni de spionaj împotriva singurelor lor susţinătoare, S.U.A.!</span><span></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >În runda anterioară, Hamasul trăsese circa 4.000 de rachete şi omorîse vreo 20-30 de izraelieni. Apoi, din 27 dec. 2008 pînă în 22 ianuarie 2009, a tras vreo 900 de rachete şi a omorît 4 (patru!) izraelieni. În schimb, după numărătoarea de pînă acum, armata izraeliană a omorît 1.330 şi a rănit circa 5.450 de palestinieni, între care „<strong><span style="font-family:Arial;">1.890 de copii</span></strong>, starea a 200 dintre ei fiind gravă“ (</span><span style="font-family:Arial;"><a href="http://www.ziare.com/Peste_1_300_de_palestinieni_au_fost_ucisi_in_Gaza-631253.html"><span><span style="font-size:100%;">http://www.ziare.com/Peste_1_300_de_palestinieni_au_fost_ucisi_in_Gaza-631253.html</span></span></a></span><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >). Deci, numărul morţilor va creşte, pe măsură ce vor deceda răniţii care nu mai pot fi salvaţi. Asta fiindcă rachetele lansate de Hamas „terorizează“ Israelul. Una dintre ele – aşa cum s-a arătat la televizor – a fost atît de teroristă încît chiar a zgîriat asfaltul unei şosele izraeliene! Ce oroare!</span><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span> </span></span></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Ne punem, de aceea, întrebarea: ce fel de rachete sunt acestea? Din cele folosite la spectacolele pirotehnice?! Şi ce fel de trăgători sunt „luptătorii“ Hamasului? Orbi, ageamii sau cum? Tinerii elevi americani dezaxaţi omoară mai mulţi colegi de-ai lor cînd trag cu pistoalele-mitralieră în curtea şcolii sau în clasă! Chiar în România, în anii anteriori, „rachetele“ şi „bombele“ chinezeşti vîndute de ţigani şi trase cu ocazia Sărbătorilor de iarnă au omorît sau rănit mai mulţi indivizi decît au făcut-o rachetele Hamas în Israel! Iar în 9 ian. a.c., pe <em><span style="font-family:Arial;">Realitatea TV</span></em>, vorbeţii de serviciu, ca noul politruc Sever Voinescu, sau ca ex-directorul S.R.I., Costin Georgescu, pretindeau că „Hamas este orgnizaţie teroristă şi e singura vinovată“ (!).</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Pentru a clarifica, într-un fel, situaţia încîlcită din Palestina (adică ceea ce a mai rămas din ea), trebuie să ne amintim o informaţie extrem de importană, care ar putea face lumină în negura propagandistică întreţinută deliberat chiar de Israel. Anume, în urmă cu peste 10 ani, în presă s-a vehiculat ştirea că, pentru a contracara politica şi acţiunile organizaţiei Al Fatah – considerată de Israel <em><span style="font-family:Arial;">et comp</span></em>. ca „teroristă“ –, <strong><span style="font-family:Arial;">Israelul sprijinea pecuniar şi logistic organizaţia Hamas</span></strong>, apreciată ca fiind „<em><span style="font-family:Arial;">moderată şi parteneră de dialog</span></em> pentru normalizarea situaţiei din Teritoriile Ocupate“! De aceea, o ajuta să se dezvolte. Asta se întîmpla, deci, pe vremea cînd Costin Georgescu funcţiona, disfuncţional, ca director al S.R.I. şi ar fi trebuit să-şi fi amintit de respectiva informaţie, chiar dacă, acum, la <em><span style="font-family:Arial;">Realitatea TV</span></em>, avea fizionomia unui copil care suferea de progerie (boala îmbătrînirii rapide). Între timp, Hamas s-a dezvoltat, a cîştigat democratic alegerile. Ca atare, acum ne punem şi întrebarea care se iţeşte imperios: nu cumva liderii Hamas sunt, iarăşi, „sprijiniţi“ (citeşte: cumpăraţi) de Israel să tragă acele rachete jalnice, care nu omoară pe mai nimeni şi nu distrug nimic, dar care să servească drept pretext pentru agresiunea „pacificatoare“, dar, mai ales, epuratoare de palestinieni a Israelului? Căci prea e cusută cu aţă albă: „luptătorii“ Hamas trag, la întîmplare, cu rachete-sperietoare, „terorizînd“ Israelul, iar armata izraeliană, dotată ultramodern, bombardează angro, după o pregătire minuţioasă (cum s-a recunoscut, între timp, la TV), provocînd holocaustul palestinienilor, ca răspuns la provocările „teroriste“ ale Hamas – provocări condamnate doar de corul lingăilor, ca cei doi sus-numiţi.</span><span></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Nu e lipsită de temei această supoziţie, întrucît există notoriul precedent al lui Ossama bin Laden: acesta a fost şcolit şi instruit ca terorist în S.U.A. pentru a lupta contra sovieticilor, apoi, a devenit, chipurile, teroristul nr. 1 al lumii arabe contra Occidentului, fiind prezentat ca autorul cert al aşa-zisului atentat „9/11“, deşi fraţii săi miliardari făceau, simultan, afaceri cu Giorgi Dabliu Bush! Aşa că nu ar fi de mirare ca liderii Hamas, care stau, bine mersi, în Siria şi în alte state arabe care-i protejează, să fie plătiţi de jidani ca să-i întărîte pe amărîţii şi disperaţii palestiniei să arunce cu pietre şi cu „rachete“ teroriste, spre a fi măcelăriţi în masă! Mai poate cineva să susţină că Israelul face purificare etnică, de vreme ce el doar se „apără“, căci este „terorizat“ cu rachete de Hamas?!</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Se mai iveşte încă o întrebare: de unde are bani Israelul pentru asemenea rachete, care trag şi după colţ?! Din banii plătiţi de guvernul român pentru pretinsul holocaust?! Dar pentru holocaustul românilor provocat de jidanii kominternişti în Basarabia, la Canal, în închisorile administrate de ei, cine plăteşte?!</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Oricum, elocvent pentru susţinerea afirmaţiei mele, expusă în alte studii, că <strong><span style="font-family:Arial;">xenocraţia conduce România</span></strong>, iar în cadrul xenocraţiei ponderea o deţin jidanii, este chiar poziţia nefastă adoptată de actualii noi-vechi guvernanţi: „<a href="http://www.ziare.com/index.php?module=news&news_id=631221">Romania nu vrea condamnarea atacurilor israeliene asupra ONU in Gaza</a>“! De ce să vrea nou-„aleşii“ să-i condamne pe izraelieni? Nu spunea Shimon Peres, rînjind satisfăcut, „…<a href="http://www.youtube.com/watch?v=ohtU7x6dKb8">am cumpărat România</a>, Ungaria Polonia“?! O vreme ne-au cumpărat „la bucată“, cumpărînd întreprinderi, clădiri, pămînt etc.; cumpărîndu-ne conducătorii, cumpără întreaga ţară – conform regulilor războiului, formulate de Sun Tzî.</span><span></span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 204);"><strong><span style=";font-family:Arial;font-size:10;" >Colonel (r.) Vasile ZĂRNESCU </span></strong></p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-70610229603516695532009-03-05T15:01:00.000-08:002009-03-05T15:11:18.658-08:00INFORMAȚII PRELUATE SI REPUBLICATE ORIGINALITATEA APARȚINÂND AUTORILOR<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSKwE1ZUexyl9pFZBd1lpbTV6_tZuZ5epNBBvRcK_K23OgXFoknBroU96mZ3W973GlokJ9U3WElEUWua770SkoeT9TePaNOpy89DGRur_97KvN5zRLGgIQKZ54DioxIsk_QcF856tB47Xo/s1600-h/lwqrdwgVdS.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 293px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSKwE1ZUexyl9pFZBd1lpbTV6_tZuZ5epNBBvRcK_K23OgXFoknBroU96mZ3W973GlokJ9U3WElEUWua770SkoeT9TePaNOpy89DGRur_97KvN5zRLGgIQKZ54DioxIsk_QcF856tB47Xo/s400/lwqrdwgVdS.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5309844635479597698" border="0" /></a><br /><br /><dl class="body"><dt class="post-head"><br /></dt><dd class="post-body"> <div class="image-wrapper"> </div> <div class="content-wrapper"><p align="center"><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><strong><span style=";font-family:'Courier New';font-size:13;" >Evreii despre ei însisi si planurile lor</span></strong><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p align="right"><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> </span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" >Brosurã apãrutã la "<em><span style="font-family:Georgia;">The Noontide Press"</span></em></span><br /><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" >Post Office </span></span></span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" ><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);font-size:130%;" >Box 1248</span></span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" ><br /></span><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" >Torrance</span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" >, </span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" >CA</span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" > </span><span style=";font-family:Georgia;font-size:10;" >90505</span></span></span><span style="font-family:Times New Roman;"><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"> </span></span></span></p> <p align="center"><span style="font-family:Times New Roman;"><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"> </span></span></span></p> <p align="center"><a target="_blank" href="http://img368.imageshack.us/img368/9505/ewigejudeak7.jpg"><span style="text-decoration: none;color:#000000;" ><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);font-family:Times New Roman;font-size:130%;" > </span></span></a></p> <p><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);font-family:Times New Roman;font-size:130%;" > </span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">1. "Marele ideal al iudaismului este ca întreaga lume sa fie îmbibata cu învatatura iudaica si apoi, într'o <em><span style="font-family:Georgia;">Fraternitate universala</span></em> a natiunilor, - de fapt într'un mai mare iudaism - toate rasele si religiile individuale sa dispara." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">"The Jewish World", 9 Februarie 1883</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 2. "Noi, evreii, suntem un popor. Când ne prabusim, devenim proletari revolutionari, ofiteri subordonati ai unui partid revolutionar; când ne ridicam, cu noi se ridica si teribila putere a pungii noastre." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Theodor Herzel,</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">The Jewish State, 1896</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">3. "Cu aur putem cumpara cele mai rebele constiinte, putem furniza toate împrumuturile de stat, pe care apoi sa le tinem la discretia noastra. Deja principalele banci, tranzactiile financiare din întreaga lume si creditele tuturor guvernelor sunt în mâinile noastre." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Rabinul Reichorn</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">4. "Eu nu sunt un cetatean american de religie mozaica. Eu sunt un <em><span style="font-family:Georgia;">evreu.</span></em> Sunt american de numai 63 de ani, dar sunt evreu de 4.000 de ani." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Rabinul Stephen S. Weise</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">5. "Noi traim într'un socialism bine organizat. Statul e totul; individul are importanta numai ca contribuabil la bunastare a statului. Proprietatea sa este a sa pâna când statul are nevoie de ea. El trebuie sa-si tina viata si proprietatea la dispozitia statului." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Bernard M. Baruch The Knickerbrocker Press, Aug. 1918</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 6. "Evreii din Rusia, în totalitatea lor, sunt responsabili pentru înfaptuirea <em><span style="font-family:Georgia;">Revolutiei</span></em> ." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Angelo S. Rappaport -"The Pioneers of Russian Revolution," p. 250 Stanl, Paul and C </span></em><em><span style="font-family:Georgia;">London</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">, 1918</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">7. "Este foarte semnificativ continutul bolsevismului si faptul ca atâtia evrei sunt bolsevici. Idealul bolsevismului este în concordanta cu multe din înaltele idealuri ale iudais-mnului." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Jewish Chronicle, </span></em></span><em><span style="font-family:Georgia;">London</span></em><em><span style="font-family:Georgia;"> 4 Aprilie 1919</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">8. "Revolutia în Rusia a fost produsul creerelor evreesti, expresia nemultumirii evreilor, a planificarii lor, al carei scop este sa creeze o noua ordine în lume. Ceeace a putut fi realizat atât de bine în Rusia datorita creerelor evreesti, din cauza nemultumirii lor si prin planificarea lor, prin acelas efort intelectual si fizic va trebui sa poata deveni o realitate si la scara mondiala." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">"The American Hebrew"10 Septembrie 1920</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 9. "Bolsevismul este o religie si o credinta. Cum pot sa viseze cei pe jumatate convertiti la aceasta credinta ca ar putea învinge <em><span style="font-family:Georgia;">Adevarul</span></em> si pe cei dedicati crezului lor, acei sfinti cruciati care s'au strâns în jurul steagului rosu al profetului Karl Marx, si care au luptat sub îndrumarea acelor ofiteri experimentati ai revolutiei din ultimele zile, Evreii?" </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">"The World Significance of the Russian Revolution", de George Pitt-Rivers</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 10. "Noi, evreii, suntem distrugatorii si vom ramâne pe veci distrugatori. Nimic din ceeace voi veti face nu corespunde nevoilor si cerintelor noastre. Noi vom distruge totdeauna pentruca avem nevoie de o lume a noastra." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Maurice Samuel în "You Gentiles", pag. 155, Harcourt, Brace, 1924</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 11. "Noi, evreii, care am pozat odata ca <em><span style="font-family:Georgia;">mântuitori</span></em> ai acestei lumi, azi nu mai suntem altceva decât seducatorii ei, distrugatorii, incendiatorii si calaii ei." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Oscar Levy </span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 12. "Adesea s'a spus ca iudaismul ar fi forta propul-soare a comunismului; asta însa nu dovedeste nimic dincolo de ceeace era natural si de asteptat.... Este surprinzator ca iudaismul a trebuit sa devina elementul de fermentatie si distrugere în tari în care a fost dispretuit si persecutat ? Usurinta lor particulara pentru intriga, pentru strategie si conspiratie, si acea rabdare înnascuta de a astepta ora razbunarii care niciodata nu l-a lasat, toate astea sunt caracteristici ale poporului ales." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Prof. F. A. Ossendovski, in "The Nineteenth Century and After" pag. 29, Ianuarie 1926, </span></em><em><span style="font-family:Georgia;">London</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">.</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 13. "Hai sa recunoastem ca noi evreii suntem o natiune deosebita, în care fiecare evreu, din nu importa care </span><span style="font-family:Georgia;">tara</span><span style="font-family:Georgia;">, stare sau credinta, în mod necesar este un membru. Organizare, organizare si iar organizare, pâna când fiecare evreu trebue sa fie prezent si socotit de-al nostru, sau se dovedeste singur a fi, cu buna stiinta sau cu nestiinta, unul din putinii care sunt împotriva propriului sau popor." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Louis B. Brandeis</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 14. "Cele doua internationale, ale Finantei si Revolutiei, care lucreaza cu ardoare, sunt doua fronturi ale Internationalei Evreesti. Exista o conspiratie evreiasca împotriva tuturor natiunilor." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Rene Gross, in "Le Nouveau Mercure", Paris, Mai 1927</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 15. "Voi înca nu ati început sa aprecati adâncimea vinovatiei noastre. Noi suntem intrusii. Noi suntem subversivii. Noi v'am luat lumea voastra naturala, idealurile voastre, destinul vostru, si am facut ravagii cu ele. Noi am fost la radacina nu numai al ultimului mare razboi, ci si la toate revolutiile majore din istoria voastra. Noi am adus neîntelegeri, confuzii si frustratii în viata voastra privata si publica, si noi înca o mai facem. Nimeni nu va poate spune cât timp vom continua asa. Cine stie ce destin maret si glorios ati fi avut daca noi v'am fi lasat în pace." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Marcus Eli Ravage</span></em><span style="font-family:Georgia;"> - <em><span style="font-family:Georgia;">Century Magazine, Februarie 1928</span></em></span><span style="font-family:Times New Roman;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 16. "Poporul evreu în întregime va fi propriul sau Mesia. El va atinge dominatia mondiala prin disolvarea celorlalte rase, prin abolirea frontierelor, anihilarea monarhiilor, si prin instituirea unei republici universale în care evreul va profita de privilegiul cetateniei. In aceasta noua ordine mondiala Copiii lui Izrael vor furniza toti conducatorii, fara a întâmpina vreo opozitie. Guvernele diferitelor popoare, care vor forma republica universala, vor cadea fara nicio dificultate în mâinile evreilor. Atunci va fi posibil pentru conducatorii evrei sa desfiinteze proprietatea privata, facând peste tot uz de proprietatea statala. In acest fel promisiunea din Talmud va fi împlinita, în care se spune ca atunci când va veni timpul sa vina Mesia, evreii vor avea în mâinile lor proprietatea întregii lumi." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Baruch Levy -Scrisoare catre Karl Marx, în "La Revue de Paris", pag. 574, 1 Iunie 1928.</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">17. "Recent rasa noastra a dat lumii un nou profet, care are însa doua fete si doua nume: pe o parte numele sau este Rothschild, conducator al tuturor capitalistilor, iar pe cealalta parte Karl Marx, apostolul celor care vor sa-l distruga pe celalalt." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Blumenthal</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">"Judisk Tidskrift", Nr. 57,</span></em> </span><em><span style="font-family:Georgia;">Sweden</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">, 1929</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 18. "Marxismul este forma moderna a profetiei evreiesti." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Reinhold Niebur's Speech before the Jewish </span></em></span><em><span style="font-family:Georgia;">Institute</span></em><em><span style="font-family:Georgia;"> of</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span><em><span style="font-family:Georgia;">Religion</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">,</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span><em><span style="font-family:Georgia;">New York</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">, 3 Octombrie 1934</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">19. "Cum poti sa-ti explici ca atâtia tineri evrei se gasesc în miscarile radicale ale tuturor tarilor ?" </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Michael Gold,</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">"New Masses", pag. 15,</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">7 Mai 1935</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 20. "Unii îl numesc Marxism, eu îl numesc Iudaism." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Rabinul Stephen S. Wise</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">"The American Bulletin"</span></em>, <em><span style="font-family:Georgia;">15 Mai 1935</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 21. "S'ar putea spune ca Marxismul este cel mai înversunat dusman al Capitalismului, care pentru noi e sfânt. Pentru simplul motiv ca ei sunt poli opusi, ei ne dau noua cei doi poli ai pamântului si ne permite sa-i fim noi axa. Acesti doi oponenti, Bolsevismul si noi însine ne gasim identificati în Internationala. Acesti doi oponenti, care constitue doctrina celor doi poli ai societatii, se întâlnesc în unitatea de scop, care este reînnoirea societatii de sus prin controlul avutiei si de jos prin revolutie." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Citat din "Jewish Banker, de</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">Comte de Saint-Aulaire din "Geneve</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">contra la Paix, Libraire Plan", </span></em></span><em><span style="font-family:Georgia;">Paris</span></em><em><span style="font-family:Georgia;"> 1936</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">22. "Daca cursul istoriei nu se întoarce în favoarea Internationalei Comuniste, atunci rasa iudaica este osân-dita." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">George Marlen, în "Stalin, Trotski or Lenin", pag. 414, </span></em><em><span style="font-family:Georgia;">New York</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">, 1937.</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 23. "Programul actual de paleativa refacere trebue sa faca loc unui program fundamental. Democratia ameri-cana trebue sa fie socializata prin a supune productia si distributia bunurilor industriale vointei Congresului popular. Primul pas este abolirea veto-ului federal si largirea puterii expresa a guvernului national prin amendamente imediate ale Constitutiei. O deplasare graduala înspre socializare va urma." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Rabinul Victor Eppstein</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">în "Opinion". April, 1937</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 24. "Nu este un accident ca Iudaismul a dat nastere Marxismului, dupa cum nu este un accident ca evreii au îmbratisat imediat Marxismul. Toate sunt în perfect acord cu progresul Iudaismului si al Evreilor." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Harry Waton, "A Program for the Jews and an Answer to All Anti- Semites", pag. 148, 1939.</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">25. "Miscarea socialista moderna în mare parte este opera evreilor, care i-au imprimat caracterul gândirii lor; ei au fost aceia care au participat cu preponderenta in conducerea primei Republici Socialiste.... Socislismul prezent mondial formeaza primul pas în împlinirea Mozaismului, începutul realizarii viitorului stat mondial anuntat de catre profetii nostri. Asta însa nu va fi pâna când nu vom avea o Liga a Natiunilor, si asta nu va fi câta vreme o Armata Unita (Armata Natiunilor Unite), nu va fi folosita de o maniera efectiva în apararea celor slabi, ceeace speram ca Evreii vor putea desfasura fara impedimente în Palestina, statul lor national; si de asemenea este numai Liga Natiunilor îmbibata cu un spirit socialist care ne va da posibilitatea sa ne bucuram de nevoile noastre internationale cat si de cele nationale." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Dr. Alfred Nossig, în</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">"Integrales Judentum."</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 26. "Noi suntem un popor în ciuda sparturilor, crapaturilor si deosebirilor dintre democratiile </span><span style="font-family:Georgia;">americana</span><span style="font-family:Georgia;"> si sovietica. Noi suntem un popor si nu este în interesul no-stru ca Apusul sa elibereze Rasaritul, pentruca procedând astfel si eliberând natiunilor însclavizate, Apusul în mod inevitabil va depriva Evreimea de jumatatea de rasarit a puterii sale." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Chaim Weizmann, în "World Conquerors",</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">pag. 227, by Louis Marschalko, Joseph Sueli Publishers, </span></em></span><em><span style="font-family:Georgia;">London</span></em><em><span style="font-family:Georgia;">, 1958.</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 27. "Evreii ar fi putut avea Uganda, Madagascar sau alte locuri unde sa stabileasca o patrie a lor, însa ei n'au vreut nimic altceva decât Palestina si asta nu pentruca apa Marii Moarte prin evaporare ar putea produce metaloizi si praf metalic în valoare de cinci trilioane de dolari; nu pentruca sub-solul Palestinei ar avea de douazeci de ori mai mult petrol decat au cele doua Americi împreuna, ci pentruca Palestina este situata la încrucisarea dintre Europpa, Asia si Africa, pentruca Palestina este centrul strategic al puterii mondiale." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;"> Nahum Goldman, Presedintele Congresului Mondial Evreesc.</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">28. "Parintii nostri au atins frontierele care le-au fost recunoscute în planul de împartire a Palestinei. Generatia noastra a atins frontierele din 1949. Acuma, generatia celor " <em><span style="font-family:Georgia;">sase zile"</span></em> a reusit sa ajunga pâna la </span><span style="font-family:Georgia;">Suez</span><span style="font-family:Georgia;">, Iordan, si Inaltimile Golan. Asta nu e sfârsitul. Dupa armistitiul prezent vor fi noi cuceriri. Frontierele se vor întinde dincolo de Iordan, pâna în Liban si poate chiar pâna în centrul Siriei." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Generalul Moshe Dayan</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 29. "Eu stiu ca nu ar mai fi cazul s'o spun, dar amintindu-ne în fiecare zi de steagul Sionismului, nu vom uita ca cel mai înalt scop al nostru este securitatea si siguranta Izraelului. Scopul nostru va fi realizat în <em><span style="font-family:Georgia;">Ydishkeit"</span></em> , adica într'o viata traita evreeste oriunde în lumea asta, si acest scop al nostru va trebui sa fie realizat nu doar prin ceeace impunem altora sa faca, ci si aici, în aceasta tara, ceeace înseamna a lucra mereu prin umbrela Presedintiei Conferintei Organizatiilor Evreesti (through the umbrella of the President's Conference of Jewish Organi-zations), sau s'ar putea lucra si cu alte grupuri care simt la fel ca si noi. Dar asta, deasemenea, face parte din ceeace noi credem ca înseamna Sionismul si care ne este si înfruntarea." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Rabinul Izrael Miller, în</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">"The American Jewish Examiner",</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">pag. 14.</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 30. "Miscarea sionista mondiala este o mare afacere (is big business). In prima decada dupa greoaia nastere a îzraelului în 1948, au fost canalizate cca 4 miliarde de dolari în </span><span style="font-family:Georgia;">tara</span><span style="font-family:Georgia;">. In anii de dupa razboiul arabo-izraelian din 1967 sionistii au colectat alte 730 milioane de dolari in numai doi ani. Anul acesta (1970) miscarea este în cautarea altor 500 milioane. Gotlieb Hammer, seful sionist pentru colectarea fondurilor, a spus <em><span style="font-family:Georgia;">"Când curge sângele, curg si banii."</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Lawrence Mosher, în</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">"National Observer" 18 Mai 1970</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 31. "Evreul nu este satisfacut cu de-crestinarea, el iudaizeaza, el distruge credinta catolica sau protestanta, el provoaca indiferenta, dar în acelas timp el îsi impune vederile sale asupra lumii, morala sa asupra acelora a caror credinta el o ruineaza. El lucreaza de mii de ani la aceasta sarcina a sa, care este distrugerea credintei crestine." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">Bernard Lazare, în</span></em> <em><span style="font-family:Georgia;">"L'Antisemitisme", pag. 350.</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 32. "Imi dedic prelegerile în acest seminar unei discutii asupra eventualei posibilitati ca noi intram acum într'un secol evreesc, o epoca în care spiritul comunitatii, va fi lipsit de ideologie emotionala si rationala, si în care rezistenta la categorii si forme se va anula prin fortele anti-nationalismului. Asta ne ofera un nou tip de societate . Eu numesc acest proces <em><span style="font-family:Georgia;">iudaizarea crestinismului, </span></em>pentruca Crestinismul va fi vehicolul prin care societatea va deveni evreiasca." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Rabinul Martin Siegel, în</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">"</span></em></span><em><span style="font-family:Georgia;">New York</span></em><em><span style="font-family:Georgia;"> Magazine", pag. 32</span></em><span style="font-family:Georgia;">, <em><span style="font-family:Georgia;">18 Ianuarie 1972</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 33. "In portretul lumii din 1987, cum se prezinta el în imaginatia mea, se vede o crestere a fermierilor si a lucratorilor, o crestere a influentei omului de stiinta care poate transforma Statele Unite într'un stat de asistsenta sociala, cu o economie planificata. Europa de Apus si de Rasarit vor deveni o federatie de state autonome, cu un regim socialist si democratic. Cu exceptia URSS-ului care va deveni o federatie euro-asiatica, toate celelalte continente vor fi unite într'o alianta universala, care va avea la dispozitie o forta politieneasca internationala. Toate armatele vor fi desfiintate si nu vor mai avea loc razboaie. In Ierusalim Natiunile Unite, (adevaratele Natiuni Unite) vor ridica un altar Profetilor care sa serveasca Uniunea Federala a tuturor continentelor. Aceasta va fi rezidenta Curtii Supreme a Omenirii, care va aplana toate eventualele controverse dintre continentele federate." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">David Ben Gurion</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Fost Prim-Ministru al Izraelului</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;">34. "Constat ca evreii activi de azi au o tendinta de a crede ca Crestinismul a organizat, a pus pe picioare si a guvernat o lume a injustitiei, a inechitatii, a cruzimii si a mizeriei. Nu vreau sa particip la astfel de discutii, dar le-am auzit si cred ca ei simt ca atare. Evreii au trait si s'au desvoltat însa in ultimii doua mii de ani într'o lume crestina. Ei sunt parte din aceasta lume crestina, chiar daca au avut de suferit din cauza ei, sau daca s'au opus ei, si ei nu se pot disocia de aceasta lume si de realizarile ei. Si mai cred ca evreii sunt suficient de capabili ca sa gaseasca o arecare forma de rezolvare evreiasca a <em><span style="font-family:Georgia;">acestei probleme </span></em>a lumii, care sa fie mai buna, care sa fie o îmbunatatire . Le revine lor, Evreilor, aceasta sarcina de a gasi raspunsul la<em><span style="font-family:Georgia;"> aceasta problema </span></em>, <em><span style="font-family:Georgia;">problema de azi."</span></em> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Baron Guy de Rothschild, în</span></em><span style="font-family:Georgia;"> <em><span style="font-family:Georgia;">"NBC-TV, The Remnant",</span></em> </span><em><span style="font-family:Georgia;">18 August 1974</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 35. "Asocierea joaca un rol important în viata evreilor de-a lungul pamântului. Exista o asociatie în fiecare comunitate mai numeroasa. Azi exista si o miscare centrala, capabila sa rezolve toate actiunile planificate, financiare sau politice, de orice natura, într'un interval de 24 de ore. Proportional noi avem mai multa putere decât oricare alt grup minoritar, chiar daca este mult mai numeros. Ratiunea este poate pentruca noi suntem cea mai bine organizata minoritate din lume." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><em><span style="font-family:Georgia;">Nat Rosenberg,</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span><em><span style="font-family:Georgia;">Denver</span></em><em><span style="font-family:Georgia;"> Allied Jewish Federation. "International Jewish News, 30 Ianuarie 1976</span></em><span style="font-family:Georgia;"> </span></span></span></p> <p><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);"><span style="font-family:Georgia;"> 36. "Evreu este oricine care sustine ca este evreu." </span></span></span></p> <p><span style="font-size:100%;"><em><span style="font-family:Georgia;"><span style="background-color: rgb(128, 0, 0);font-size:130%;" >David Ben Gurion</span></span></em></span></p></div></dd></dl>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-2290717230017105022009-02-04T15:04:00.000-08:002009-02-04T15:20:19.260-08:00COMUNICAT CU REGIM DE URGENȚĂ CĂTRE TOȚI MILITANȚII DIN ROMÂNIA !<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaSNojUCSDCYT2VcfB-iKuEY8OaYLyllUBOG55JCVUNRGmQb1z6ImKP4eZWZMN0MvvVckqn4AG4tymvGQ5acnlf-Iea7boi9-GaZ360l3_mWjpe5Ezv6u4rkA0tZGR0YcXYhkn59AcX9ab/s1600-h/2977513.gif"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 126px; height: 165px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaSNojUCSDCYT2VcfB-iKuEY8OaYLyllUBOG55JCVUNRGmQb1z6ImKP4eZWZMN0MvvVckqn4AG4tymvGQ5acnlf-Iea7boi9-GaZ360l3_mWjpe5Ezv6u4rkA0tZGR0YcXYhkn59AcX9ab/s400/2977513.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5299085718040838722" border="0" /></a><br /><br /><span style="color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;">Exista posibilitatea sa primesti mesaje pe hi5, telefon sau alte mijloace de comunicatie, prin care vei fi amenintat, gen "nazistule de la ND, cand ne vedem te spargem" si chestii din`astea. Unii camarazi DIN NOUA DREAPTA au primit cate 10 astfel de mesaje si au raspuns la ele. S`au trezit cu politia la usa. Indicatiile de la ND Bucuresti sunt clare: NU RASPUNDE LA PROVOCARI ! NU DA CURS INSCENARILOR ! INSTIINTEAZA CAT MAI MULTI CAMARAZI !</span><br /><span style="color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;">Trebuie sa fim in randul militantilor care respecta legea si dau curs actelor cu caracter delincvent, huliganism sau inscenari cu scop represiv a unor institutii de stat.</span><br /><span style="color: rgb(255, 255, 51);">ONOARE ȘI PATRIE </span><br /><span style="color: rgb(255, 255, 51);">BF001</span>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-18304593130112074682009-02-03T12:59:00.000-08:002009-02-03T13:21:36.091-08:00România a câştigat procesul: Insula Şerpilor nu va influenţa linia de delimitare<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhISphxdUJc52vwj9tyKcqRtCcscfB4pZ8Q4V9n5w-ixRxfg-cnyURabeGcTdFuxBJnfO4q-o6x4x9PbWG-zWWExmoCzGYfeU5D0-SHI5IxsSb8ULglBzjucDdaPuq1wFYOw1Udm093aPkA/s1600-h/anticom7.gif"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 135px; height: 135px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhISphxdUJc52vwj9tyKcqRtCcscfB4pZ8Q4V9n5w-ixRxfg-cnyURabeGcTdFuxBJnfO4q-o6x4x9PbWG-zWWExmoCzGYfeU5D0-SHI5IxsSb8ULglBzjucDdaPuq1wFYOw1Udm093aPkA/s400/anticom7.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5298683992258481618" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYZ0uaJ3wM5U4iVfVNFb5mFT9qS1l98kqjSQ_T7WpS3tnHfyfDnWpof41N-xPF8RDr-YYYlVLNYn8IgJH69Pv7le3rkPw9_4To6UTQ5FGmwmZqBdcdn06cvyB0osOpTrHIujH70xqzzYBZ/s1600-h/insula+serpilor_1.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 300px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYZ0uaJ3wM5U4iVfVNFb5mFT9qS1l98kqjSQ_T7WpS3tnHfyfDnWpof41N-xPF8RDr-YYYlVLNYn8IgJH69Pv7le3rkPw9_4To6UTQ5FGmwmZqBdcdn06cvyB0osOpTrHIujH70xqzzYBZ/s400/insula+serpilor_1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5298682532043809858" border="0" /></a><span style="color: rgb(0, 153, 0); font-weight: bold;">INSULA ȘERPILOR- PĂMÂNT ROMÂNESC!!!!</span><br /><div class="articleBody"> <p> <b>Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a adoptat în unanimitate decizia ca linia de demarcaţie a platoului continental din Marea Neagră dintre România şi Ucraina să parcurgă un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor.</b> <span id="ctl00_mainContentPlaceHolder_ctl00_ViewNewsContentControl1">Curtea Internaţională de Justiţie a dat astăzi dreptate României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei continentale, anunţând că Insula Şerpilor nu infuenţează linia de demarcaţie, astfel încât formaţiunea are dreptul la o mare teritorială de 12 mile marine. </span> </p> <p> Având în vedere că nu influenţează decizia, Curtea nu consideră necesar să se pronunţe asupra naturii formaţiunii, a declarat preşedinta CIJ, Rosalyn Higgins, citind verdictul. </p> <p><pub> Prin faptul că Insulei Şerpilor i se atribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 mile marine, practic, efectul <a href="javascript:;" onclick="X1_U_ClickBanner('ClickOnKeyword');" onmouseover="group0TOver(this,0,'juridic')" onmouseout="TOut()" style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 0, 255); color: rgb(0, 0, 255);">juridic</a> atribuit este cel al unei stânci. </pub></p> <p> Soluţia propusă de România pentru delimitare constă într-o linie care porneşte de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele două state urmând arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei Şerpilor până la un punct aflat la est de această formaţiune maritimă, apoi pe linia de echidistanţă între coastele relevante adiacente ale celor două state până la punctul unde linia de echidistanţă se transformă într-o linie mediană între coastele relevante opuse ale României şi Ucrainei, apoi spre sud pe această linie mediană. </p> <p> Linia delimitării maritime stabilite de Curte începe la punctul 1, adică punctul de intersecţie al limitelor exterioare ale apelor teritoriale dintre România şi Ucraina, aşa cum a fost stipulat în Tratatul privind regimul frontierelor de stat din 2003. De acolo urmăreşte un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor până când se intersectează cu un al doilea punct, care are coordonatele 45grade, 3 minute şi 18,5 secunde nord şi 30 de grade, 9 minute şi 24,6 secunde est, cu linie echidistantă pornind de la coastele adiacente ale României şi Ucrainei, aşa cum sunt acestea descrise de punctele de bază de pe Digul Sulina, respectiv Insula Ţiganca. Delimitarea continuă de la punctul 2, de-a lungul liniei de echidistanţă până la punctul 3, care are coordonatele 44 de grade, 46 de minute şi 38,7 secunde nord cu 30 de grade, 58 de minute şi 37,3 secunde est. </p> <p> De la punctul 3, linia de delimitare urmează linia de echidistanţă către punctul 4 cu coordonatele 44 de grade, 44 de minute şi 13,4 secunde nord şi 31 de grade, 10 minute şi 27,7 secunde est, unde linia de echidistanţă este influenţată de punctul de bază al Ucrainei localizat la Capul Tarkankut. De la punctul 4, linia trece către punctul 5 cu coordonatele 44 de grade, 2 minute şi 53 de secunde nord şi 31 de grade, 24 de minute şi 35 de secunde est, care este controlat de punctele de bază situate pe Peninsula Sahalin, pe coasta României şi pe Capul ucrainean Tarkankut şi Kerosenes, de unde continuă către linia descrisă de azimutul de 185 de grade 23 de minute şi 54,5 secunde. </p> <p> </p> <p> </p> <br /></div> <div style="float: left;"><br /><br />Sursa: <a href="http://www.newsin.ro/" target="_blank">NewsIn</a></div> <iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dzPWvDv8aRGAhpa5baKGSpZnmrAxt-RGzLhq1XCkJrBFgMLui7Hvzpzgqh32fny3maFzaFC502kL2Qw-mP7dQ' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe>VIDEO APARȚINE www.REALITATEA.netUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-58462789676125463482009-01-30T14:17:00.000-08:002009-02-03T13:24:42.611-08:00<h2 class="titlu_sec"> <a href="http://www.ziare.com/_Biografie__Grigore_Vieru__Sunt_iarba__mai_simplu_nu_pot_fi-622618.html" title=" Biografie Grigore Vieru: "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi""> Biografie Grigore Vieru: "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi"</a><a href="http://www.ziare.com/_Biografie__Grigore_Vieru__Sunt_iarba__mai_simplu_nu_pot_fi-622618.html" class="img"><img src="http://www.ziare.com/_files/Image/news/623/tb_90_622618_0901_vieru.jpg" title=" Biografie Grigore Vieru: "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi"" alt=" Biografie Grigore Vieru: "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi"" align="left" /></a><br /></h2><h2 class="titlu_sec">Poetul Grigore Vieru, care a incetat din viata, in noaptea de sambata spre duminica, in urma unui stop cardiac, a reusit sa uneasca Romania si Moldova prin cuvantul scris, prin sinceritate si prin modestie, in ciuda regimurilor ostile de pe malurile Prutului.</h2><h2 style="font-family: arial;" class="titlu_sec">S-a nascut pe 14 februarie 1935, in satul Pererita din fostul judet Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, in familia de plugari romani a lui Pavel si Eudochia Vieru, nãscutã Didic. A absolvit scoala de sapte clase din satul natal in anul 1950, dupã care a urmat şcoală medie din orãselul Lipcani, pe care o terminã in 1953.</h2><h2 style="font-family: arial;" class="titlu_sec">A debutat editorial pe cand era student, in 1957 , cu o plachetã de versuri pentru copii, "Alarma", apreciatã de critica literarã. In timpul studentiei, din cauza lipsurilor materiale, a fost nevoit periodic sa abandoneze cursurile.Dupa ce a absolvit, in 1958, Institutul Pedagogic "Ion Creangã" din Chisinãu, Facultatea Filologie si Istorie, Grigore Vieru s-a angajat ca redactor la revista pentru copii "Scanteia Leninistã", actualmente "Noi", si a publicat a doua culegeri de versuri pentru copii, "Muzicute".Pe 8 iunie 1960 s-a cãsãtorit cu Raisa, profesoarã de romanã si latinã, cu care are doi fii. In acelasi an, Vieru s-a angajat ca redactor la revista "Nistru", in prezent "Basarabia", publicatie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. <b>ntre anii 1960 si 1963, a activat ca redactor la editura "Cartea Moldoveneascã"</b>, publicand, in 1961, doua plachete de versuri pentru copii, "Fat-Frumos curcubeul" si "Buna ziua, fulgilor!", iar in 1963 cartile pentru copii "Multumim pentru pace" (versuri) si "Fagurasi" (versuri, povestiri si cantece). In 1964, i-a fost publicat, in revista "Nistru", poemul "Legamant", dedicat lui Mihai Eminescu. Volumul "Versuri pentru cititorii de toate varstele", aparut in 1965, a fost distins, doi ani mai tarziu, cu Premiul Republican al Comsomolului in domeniul literaturii pentru copii si tineret. In 1967, i-au aparut culegerea pentru copii "Poezii de seama voastra" si poemul "Barbatii Moldovei", publicat de revista "Nistru". Poemul continea o dedicatie pentru "nationalistul" Nicolae Testimiteanu, care i-a facut pe cei de la cenzura sa opreasca tiparirea si sa scoata dedicatia cu pricina.<br /></h2><br /><b>1968, an de cotitura</b><br /><br />Anul 1968 a produs o cotiturã in destinul poetului, consemnatã de <b>volumul de versuri</b> "Numele tãu". Cartea este <b>apreciatã de critica literarã drept cea mai originalã aparitie poeticã</b>. In chiar anul aparitiei, volumul a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literaturã nationalã contemporanã. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga" si "Brancusi", iar alte douã sunt inchinate lui Nicolae Labis si Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oarã in lirica basarabeanã de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Cartea "Duminica cuvintelor", aparuta in 1969 si ilustrata de pictorul Igor Vieru, a avut un asemenea succes in randul prescolarilor incat a devenit lectura constanta in fiecare gradinita. In anul urmator, Grigore Vieru, impreuna cu Spiridon Vangheli si pictorul Igor Vieru, a publicat "Abecedarul". Acesta a aparut dupa ce, timp de cativa ani, au existat mai multe demersuri sprijinite si de invatatorimea basarabeana, lucrarea fiind considerata nationalista de catre autoritati. Tot in 1970, a aparut volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai cateva zile dupa aparitie, in urma unui denunt, a fost retras din librarii pentru poemul "Curcubeul", in care a fost gasit "ascuns" Tricolorul Romanesc.<br /><br /><b>In 1971 a aparut placheta "Versuri", iar in 1973 Grigore Vieru a trecut Prutul</b>, intr-o delegatie de scriitori sovietici. A avut prilejul, astfel, sa participe la intalnirea cu redactorii revistei "Secolul XX", printre care Dan Hãulicã, Stefan Augustin Doinas, Ioanichie Olteanu, Geo Serban si Tatiana Nicolescu, si sa viziteze, la rugãmintea sa, mãnãstirile Putna, Voronet, Sucevita, Dragomirna si Vãratec. Mai tarziu, poetul a facut urmãtoarea mãrturisire: "Dacã visul unora a fost ori este sã ajungã in Cosmos, eu viata intreagã am visat sã trec Prutul." In anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, i-a facut o invitatie oficialã din partea uniunii, cãreia poetul i-a dat curs. Grigore Vieru a vizitat Transilvania, insotit de poetul Radu Carneci. In 1977, tot la invitatia Uniunii Scriitorilor din Romania, a mers, impreunã cu sotia, prin mai multe orase din Romania: Bucuresti, Constanta, Cluj-Napoca si Iasi. In acest timp, i-au fost publicate volumul de versuri "Aproape", aparut in 1974, cartea pentru cei mici "Mama" ilustrata de Igor Vieru in 1975, si volumul "Un verde ne vede!", pentru care i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978). In 1978 i s-a publicat, la editura Junimea din Iasi, volumul "Steaua de vineri", prefatata de Nichita Stanescu, prin care s-a rupt tacerea intre scriitorii romani de pe ambele maluri ale Prutului. In 1980, lui Grigore Vieru i-au aparut "Abecedarul pentru prescolari", "Albinuta", "Fiindca iubesc"! (o noua culegere de versuri lirice) si "Sa cresti mari!" (culegere de cantece pentru copii).<br /><br /><b>Un adevarat succes a reprezentat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela" in 1982, regizat de Ion Popescu Gopo, cu muzica compusa de Eugen Doga, iar autorul textelor pentru cantece - Grigore Vieru</b>.<br /><br />In 1983, a aparut "Taina care ma apara", in care s-au simtit primele accente profund sociale din creatia poetului. Anul urmator, Grigore Vieru si-a adunat cele mai frumoase poezii si cantece, medalioane si secvente publicistice in volumul "Scrieri alese".<br /><br /><b>Spectacol interzis</b><br /><br />Cu ocazia implinirii a 50 de ani de existenta, Grigore Vieru a dorit sa faca, in 1985, un spectacol literar-muzical la Palatul Octombrie (azi "Palatul National"), insa evenimentul a fost interzis din ordine de la cel mai inalt nivel. Trei ani mai tarziu, in saptamanalul "Literatura si Arta", a aparut primul text poetic postbelic tiparit in Basarabia cu litere latine, semnat de Grigore Vieru. I se acorda cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. In 1989 a fost votat deputat al poporului. Dupa 1990, adunand in jurul sau pe cei mai populari interpreti si compozitori de muzica usoara din Basarabia, poetul a intreprins un turneu de succes in Moldova de peste Prut. Grigore Vieru a devenit membru de Onoare al Academiei Romane in 1990 si membru corespondent in 1993. Dupa Revolutia din 1989, in Romania i-au fost publicate mai multe carti intre care "Hristos nu are nici o vina!" (1991), "Curatirea fantanii" (1993), "Rugaciune pentru mama" (1994), "Izbavirea" (1999), volumul antologic "Cartea Vietii Mele" (2002). La Electrecord, Bucuresti, in 1992, a aparut discul de cantece "Rasai", realizat impreuna cu Doina si Ion Aldea-Teodorovici, pe care apare celebra melodie inchinata lui Mihai Eminescu. Culegeri din lirica si poezia sa pentru copii au aparut, de-a lungul anilor, in Franta, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Bielarus, Tadjikistan, Azerbaidjan, Kargazstan si in alte tari.<br /><br /><b>Sunt iarba, mai simplu nu pot fi</b><br /><br /><b>In 1992, a fost propus de Academia Romana in pentru Premiul Nobel pentru Pace si i s-a conferit titlul onorific de "Scriitor al poporului din Republica Moldova"</b>. In 1995, cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani, a fost sarbatorit oficial la Bucuresti, Iasi si la "Uniunea Scriitorilor din Chisinau". In acelasi an, poetul a fost ales membru al Consiliului de administratie pentru Societatea Romana de Radiodifuziune. Anul urmator, de Rusalii, poetul a pus o piatra funerara comuna, pentru mama sa si pentru el, pe mormantul celei care i-a dat viata, cu urmatoarele epitafuri daltuite de sculptorul Tudor Cataraga: "Pierzand pe mama, iti ramane Patria, dar nu mai esti copil", iar pentru sine: "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi". Sensul epitafului sau Grigore Vieru l-a explicat celor prezenti: "A fi simplu nu este o treaba usoara. A fi simplu inseamna sa mori cate putin in fiecare zi, in numele celor multi, pana cand te preschimbi in iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?" In decembrie 2008, a fost lansat la Iasi volumul "Taina care ma apara", care cuprinde creatiile importante ale poetului din ultimii 50 de ani. In 2000, Grigore Vieru a fost decorat cu Medalia guvernamentala a Romaniei "Eminescu"- 150 de ani de la nastere. Saptamana trecuta, in noaptea de joi spre vineri, poetul a suferit un grav accident de circulatie, in apropiere de Chisinau. La 48 de ore dupa accident, inima lui Vieru a incetat sa bata, pe fondul unor politraumatisme multiple si al unei poliinsuficiente a sistemelor si organelor.Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-77087619226996232602009-01-22T13:34:00.000-08:002009-01-22T13:43:32.289-08:00Adevărul despre Eminescu – la 120 de ani de la ucidere<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXmT_JFleqRa6BlSGU54w_0XAvXEdb1WiIp7d60TWIXubXhkwBWsKNZkeH14sHM2nu1aW-TTfYBxDC_1fZS0auQ8BuVYOhbpOrxAW0-gUpCSFDYS1z6V_iVuPdoTUZ_cXnamBdeYF23VkS/s1600-h/image-thumbnail-600x600-author-author_file_1.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 282px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXmT_JFleqRa6BlSGU54w_0XAvXEdb1WiIp7d60TWIXubXhkwBWsKNZkeH14sHM2nu1aW-TTfYBxDC_1fZS0auQ8BuVYOhbpOrxAW0-gUpCSFDYS1z6V_iVuPdoTUZ_cXnamBdeYF23VkS/s400/image-thumbnail-600x600-author-author_file_1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5294236401182628098" border="0" /></a>SCRIS DE GEORGE RONCEA, ZIARUL CURENTUL<br /><table style="width: 436px; height: 49px;" class="f3"></table> <div class="pagenavcounter"><br /></div>2009 este anul deşteptării, un an aflat sub semnul Eminescu. Au trecut o sută şi douăzeci de ani de la moartea sa. Pentru prima oară însă, circumstanţele reale ale morţii sale sunt puse în discuţie publică iar conturul activităţii sale politice şi jurnalistice este luat în calcul pentru a desluşi dispariţia sa abruptă. Puţină lume ştie cum a murit Eminescu: lovit în cap în timp ce cânta "Deşteaptă-te române"!<br />Manualele şcolare sunt pline de parascovenii despre Eminescu dar omit astfel de mici "amănunte" continuând perseverent să descrie circumstanţa morţii lui Eminescu ca urmare a îmbolnăvirii acestuia de o boală venerică. Cine sunt aceia care perpetuează falsul şi alimentează mituri mincinoase pe seama lui Mihai Eminescu? Ce fel de profesori de limba română predau tâmpenii peste tâmpenii pe seama lui Eminescu, copiilor? Cine le-a dat diplome, cine îi girează, cine le scrie manualele? Cine sunt aceia care se fac vinovaţi de risipirea zestrei lăsată de acesta? Ce fel de stat este statul român care recompensează detractorii lui Eminescu şi pune la loc de cinste falsificatorii memoriei acestuia?<br /><br />Tendinţa detractorilor este de a-l coborî în planul discutabilului şi al disputabilului. Negaţia şi denigrarea, “demitizarea” şi “prelucrarea” lui Eminescu din ultima perioadă este însă expresia unui alt tip de apetit critic, generat şi coordinat de o grupare descalificată moral dar totodată dominantă, încă, din punct de vedere politic. Eminescu ba nu ar fi fost suficient de creştin ortodox, ba nu ar fi meritat să fie numit poet naţional, ba nu era “politicaly corect”, ba aşa ba pe dincolo. Pe undeva tot răul este spre bine, pozitivarea negativităţii funcţionează şi (mai ales) în “cazul Eminescu”. Punerea sub semnul întrebării a valorii, chiar negaţia şi contestarea lui Eminescu are şi o parte pozitivă deoarece până la urmă îl întăreşte. Critica valorii instituţionalizate este utilă în sine fie şi pentru că astfel are loc testarea trăiniciei scării de valori. Faptul că o operă ajunge, periodic, obiect de contestaţie se încadreaza în ciclul firesc al "ajustărilor" contemporaneităţii.<br /><br />Eminescu a trecut cu bine prin toate aceste încercări. Chiar sub aspect comercial, Eminescu a rămas în top, producându-se mai mulţi bani din re-re-editările sale decât din toate operele cumulate ale întregii bresle scriitoriceşti din România, pe parcursul ultimului secol. În cei peste 150 de ani de circulaţie neintrerupta, numele său nu s-a estompat nicio clipă. Singurul reper serios de evaluare a circulaţiei numelui lui Eminescu este chiar biblioteca Eminescu, constituită la Botoşani, din donaţia renumitului bibliofil Ion. C. Rogojanu, care include 8.000 de titluri de cărţi de şi despre Eminescu, la care se vor adăuga, alte (cel puţin) 7.000 de volume. Au apărut şi vor mai apare mii de cărţi, ale multor mii de autori care l-au adjudecat sau l-au judecat, l-au contestat, refuzat, criticat.<br /><br />„Sacrificarea” lui Eminescu, re-executarea sa simbolică, re-aducerea sa la starea de cadavru este însă cu totul altceva. Tipologia curentului contestatar dirijat de la nivel de stat din ultima perioadă este diferită tocmai deoarece este executată de persoane politice cu poziţii nu doar în viaţa literară ci şi, mai ales, în stat sau în instituţii ce ţin de statul român. Este o formă de reeditare a asasinatului său – realizat tot de “persoane de stat” - precedat de moartea civilă. Eminescu este ţinta, şi astăzi, a unui curent aşa zis “progresist” izvorât de fapt din catacombe ideologice care încearcă să-l împingă la o periferie a istoriei şi culturii româneşti. O tentativă demolatoare colectivă, dar care îşi are originea într-un centru ideocratic comun, forţează schimbarea orizontului de receptare a lui Eminescu. Instanţe culturale, literare şi politice cu platformă de audienţă cum ar fi criticul literar şi amploaiatul MAE Nicolae Manolescu, îndeamnă la renunţarea omologării naţionale a lui Eminescu. Dezavuare, demitizare, reconsiderare, negaţie sunt noii vectori normativi ai discursului “oficial” despre Eminescu.<br /><br /><strong>Eminescu – cadavrul…</strong><br /><br />Însă purtătorul de cuvânt al “ideilor progresiste”, totodată reprezentant la nivel de stat al canonului oficial, este actualul şef al ICR, H.R.Patapievici. Acesta consemna în câteva fraze cheie, următoarele consideraţii despre modelul Eminescu într-un cunoscut articol scris în 2002 şi dedicat "Inactualităţii lui Eminescu", reluat (respectiv asumat şi întărit) şi mai recent, în 2006:<br /><br />- “Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui, deoarece noi azi ieşim din zodia naţionalului”<br />- “Eminescu nu mai e la modă, deoarece nu mai “dă bine””<br />- “înţelegem amploarea prăbuşirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei”<br />- “azi, Eminescu a devenit suspect”<br />- “patul lui Procust al noului canon importat din “ţările progresiste” a arătat fără dubiu că fostul poet naţional al României clasice e “politic incorect”<br />- “Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil”<br />- “Eminescu nu ne mai poate apărea decât ca exasperant de învechit”<br />- “cultura română din ultimii ani, în lupta pentru integrare euro-atlantică, nu doreşte decât să scape de tot ce este învechit adică să fie progresistă”<br />- “Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care în cultura română de azi doresc să-şi facă un nume bine văzut înafară, Eminescu joacă rolul cadavrului din debara<br /><br />”Sintagma utilizată de Patapievici, “cadavru din debara” pleacă de la expresia, folosită “în ţările progresiste”, “ skeleton from the closet”, cu sensul de secret stânjenitor. De expresia “corps in the closet” nu am auzit încă. Există însă sintagma “cadavru politic” şi mi se pare destul de plauzibilă ipoteza clivajului de sensuri (intenţionat sau nu), mai ales având în vedere faptul că accentul pus asupra temei politice în textul “manifest” al viitorului secretar de stat pus de administraţia prezidenţială să reprezinte cultura României în lume. Compunerea imaginii Eminescu-cadavru spune, intertexual, poate mult mai mult decât a intenţionat autorul. Vocaţia excremenţială din textele de debut ale lui Patapievici se rafinează aici, intervenind o subtilă abordare exegetică necromaniacă. Concepţia de abordare a tezei este tot în cheie politică, de aici şi invocarea integrării euro-atlantice, un proces profund politic şi de siguranţă naţională, nu cultural. Un “text manifest” similar în concluzii aparţine lui Cristian Preda, tot amploaiat al mai multor administraţii prezidenţiale. Cristian Preda s-a afirmat mai din timp decât Patapievici, în 1998, în Dilema, publicaţia ministrului de externe al României, Andrei Pleşu. "Eminescu trebuie contestat şi demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gândire politică. Din acest punct de vedere, el este realmente nul. Nu ai obiect". Mai putin iscusit decât Patapievici, Preda nu s-a gândit să introducă şi „cestiunea siguranţei naţionale” în ecuaţia Eminescu poate şi deoarece NATO era încă o fata morgana la vremea aceea, pentru România „progresistă”.<br /><br />Modelul Eminescu ar fi deci, pentru epoca noastră, din punct de vedere cultural şi politic, inadecvat, “irecuperabil”, “suspect”, “învechit”, “nul”, iar junii şi junicile care vor nume “afară”, care aspiră la sincronie europeană, au nevoie de alte modele, de succes, nu cadaverice. Am aflat de curând şi care ar fi modelele “adecvate”, “euro-atlantice”, propuse de Patapievici, iar “sincronia” culturală invocată a fost confirmată public prin scandalurile de anul trecut legate de finanţarea de către ICR a unor juni dedicaţi pornografiei şi promovării simbolisticii anticreştine. În plan cultural, ne-am lămurit asupra “chipului nou a tinerilor care în cultura română de azi doresc să-şi facă un nume”. Chiar şi-au făcut un fel de nume, junii “progresişti” ai lui Patapievici.<br /><br />În plan politic, “sincronia”, adecvarea clasei politice actuale, conformă în întregime “noului canon importat din “ţările progresiste”, s-a vădit elocvent la alegerile recente din 2008 când din 18,3 milioane de români cu drept de vot au participat la vot doar 7 milioane, cea mai scăzută rată de participare din perioada postcomunistă a României. Dacă ar fi fost cuprinşi şi cei 12 milioane de români dinafara graniţelor între cetăţenii cu drept de vot probabil că ar fi fost şi mai grăitoare amendarea de către popor a actualei clase politice, cu tot cu modelele “bine văzute afară”.<br /><br />Chipul nou al clasei politice actuale, “înnoite”, “progresiste”, integrată euro-atlantic şi pe drept cuvânt ieşită din zodia naţionalului, cuprinde parlamentari infractori, excroci, derbedei, securişti, foşti comunişti ba chiar şi un caz de căcănar/gunoier-şef/om politic de succes.<br /><br />Acesta este referenţialul politic al unor Patapievici/Preda/Pleşu, ei înşişi, de altfel, tot oameni politici, stipendiaţi cu poziţii politice în calitatea lor de noi formatori ai bursei de valori cultural-politice. “Bursa” unde s-au “tranzacţionat” cel mai intens valorile conforme “noului canon importat din “ţările progresiste” este pe Calea Victoriei, respectiv sediul GDS, instituţie fondată de fostul comisar bolşevic Silviu Brucan. Aici a fost instalat “patul lui Procust” invocat de Patapievici. Racordurile mitologice pot juca feste celor care se folosesc de ele. Cu sau fără voie, invocarea eliminării lui Eminescu prin utilizarea de către Patapievici a imaginii “patului lui Procust al noului canon” spune totul despre ucenicii, calfele şi “meşterii” (Maeştrii) noului canon. Procust, se ştie, era un bandit, cam sadic si diabolic, un torţionar mitologic, devenit simbol al sistemului abuziv de încadrare (prin mutilare) în tipare ideologice. Patapievici, Preda, sunt doar porta-voci ideologice. Maiştrii cu funcţii comisariale stau mai la fereală, meşteresc prin fundaţii pretins (nou) europene.<br /><br /><strong>Procust şi sfârşitul “noului canon” politic<br /></strong><br />Teza trâmbiţată zgomotos de comisarii lui Procust, a inadecvării cultural politice a modelului Eminescu, invocarea chiar a dezacordului dintre obiectivele de siguranţă naţională (integrarea în NATO) şi modelul politic eminescian se dovedeşte a fi, astăzi, doar o simplă gogomănie. Cel mai important factor de ameninţare la adresa siguranţei naţionale, o spun chiar rapoartele SRI, au fost chiar oamenii politici, clasa politică “progresistă” din care au făcut şi fac parte învăţăceii şi alumnii GDS-ului procustian. Jefuirea patrimoniului naţional, distrugerea sistemului de învăţământ (certificată de nivelul precar al generaţiilor ieşite de pe băncile şcolilor), fărâmiţarea coeziunii sociale şi naţionale, impunerea unor standarde anticreştine în sânul societăţii româneşti (vezi interzicerea icoanelor, finanţarea pornografiei cu accente sataniste) sunt “opere” ale clasei politice, îndrumată ideologic, comisarial, de maeştrii “noului canon”, de “progresiştii” patului lui Procust. La rândul lor, comisarii GDS-ului sunt finanţaţi chiar de noii moguli ai sistemului la care au pus umărul, pe care l-au avizat şi certificat.<br /><br />Sistem politic “bine văzut înafară”, dar care a fost acum, iată, invalidat “înăuntru”, chiar de alegători – de marea majoritate a poporului român. Poporul român a arătat fără dubiu că sistemul noului canon politic invocat de Patapievici în antiteză faţă de modelul Eminescu este cel care e, cu adevărat, “politic incorect”.<br /><br /><em>“Nefiind oameni vrednici cari să constituie clasa de mijloc, scaunele instituţionale existente le-au umplut caraghioşii şi haimanalele, oamenii a căror muncă şi inteligenţă nu plăteşte un ban roşu, stîrpiturile, plebea intelectuală şi morală. Arionii de tot soiul, oamenii cari riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rînd şi mai înjosit în oraşele poporului românesc (...)<br /><br />Ţărani? Nu sînt. Proprietari nu, învăţaţi nici cît negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sînt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşerte, leneşi cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieraşi şi fudui(...)<br /><br />Oameni de stat cari nu pot justifica nici săvîrşirea şcoalei primare, advocaţi fără ştirea lui Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără de mîni, generali cari nu ştiu citi o hartă, subprefecţi ieşiţi din puşcărie, legiutori recrutaţi dintre stîlpi de cafenele, jucători de cărţi şi oameni cu darul beţiei, caraghioşi care înaintea erei liberale vindeau bilete la cafe chantant, iată banda ocultă care guvernează azi Români” (art. Icoane vechi şi icoane noi, în Timpul, nr. 11, dec. 1877, Opere, X, p.19 şi 110)</em><br /><br />“Arionii”, la care se referă Eminescu, indică o tipologie inspirată de figura unui om politic contemporan cu ziaristul, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, Virgil Arion, cel care a avut un rol important, ulterior morţii lui Eminescu, în stigmatizarea ziaristicii eminesciene prin ruperea în două a operei eminesciene, cu aruncarea la coş, ca netrebuitoare, a ziaristicii. Ministrul Arion a jucat un rol decisiv în această operaţiune de extincţie a circulaţiei operei jurnalistice, deoarece era vizat direct şi cu autoritatea publică pe care a avut-o a instaurat, de fapt, modelul maiorescian al unui Eminescu-poet, diafan, singur, abuzând de cafea, obosit de munca istovitoare ca ziarist etc.<br /><br />Poate judeca oricine cu uşurinţă “adecvarea” la realitatea de atunci dar şi la actualitatea momentului politic de azi a celui pe care Arionii de azi, Patapievicii şi eiusdem farinae şi l-ar dori mort şi ascuns într-o debara.<br /><br />Marea majoritatea a românilor a înţeles deja că sistemul ticăloşit a ocupat România iar cadavrele politice care împut aerul României sunt “ticăloşiţi” care se află în băncile Parlamentului, la Preşedinţie, la guvernare. Cât despre scheleţii vechiului sistem nici măcar nu mai stau în debara, ci se afişează la vedere, în posturi “preşedinţi de onoare”, cum e cazul criminalului cu mâinile mânjite de sânge până la cot, Ion Ilici Iliescu. Situaţie care spune totul despre ce înseamnă conceptul onoarei pentru partidul de guvernământ din care face parte.<br /><br />“Canonul politic” procustian invocat de ciracii lui Procust este un eşec total, un antimodel politic. Deocamdată poporul român nu a aplicat încă metoda lui Tezeu, de “rezolvare” a torţionarului Procust, dar nu este timpul pierdut. Au trecut doar două decenii de la trasul cu arma în stradă.<br /><br /><strong>Dosarul Eminescu</strong><br /><br />Cei care îl portretizează astăzi pe Eminescu în chip de cadavru îşi asumă astfel, pe cale simbolică, şi nu numai, filiaţii strânse cu cei care şi l-au dorit pe Eminescu cadavru, în epoca sa, cei care l-au şi înlăturat pe Eminescu din viaţa publică, tot în numele culturii politice “progresiste”, invocate în textul lui Patapievici. Un excurs jurnalistic lansat acum doi ani de ziarişti de investigaţie afiliaţi la organizaţia Civic Media, pe tema sfârşitului abrupt a vieţii ziaristului şi omului politic Mihai Eminescu a dat recent roade neaşteptate. Ipoteza lichidării sale fizice a fost lansată ca o temă de anchetă de către ziarişti şi cercetători de marcă care au pornit un demers investigativ dedicat “colegului de breaslă” Mihai Eminescu. Tema de lucru a fost preluată şi urmărită cu o deosebită atenţie pentru cel mai mic detaliu arhivistic şi istoriografic, de filosoful Constantin Barbu care a lansat nu mai puţin de zece volume, ale unei investigaţii analitice complete realizate sub egida Academiei şi Fundaţiilor Mihai Eminescu. "Codul Invers - Arhiva înnebunirii şi uciderii nihilistului Mihai Eminescu", cum se intitulează seria de volume cuprinde mii de pagini de documente, însemnări în facsimil din Eminescu, grăitoare despre sacrificarea sa, fotocopii ale originalelor unor acte secrte din arhivele imperiale austro-ungare, fragmente din jurnalul şi memoriile regelui Carol I, din însemnările zilnice ale lui Maiorescu şi din ale altor contemporani ai crimei, părţi ale unor note informative secrete din arhivele unor servicii ale ţărilor europene. Un astfel de "plan de măsuri" în ce-l priveşte pe militantul societăţii conspirative "Carpaţii" - Mihai Eminescu – poartă semnătura însuşi împăratului Franz Josef!<br /><br />Deoarece Eminescu era o ţintă de stat, o ameninţare la adresa siguranţei imperiale! Context care dezvăluie un Eminescu geopolitician şi naţionalist implicat în acţiuni conspirative pentru proiectul Daciei Moderne – România Mare.<br /><br />Eminescu a devenit o victimă a regimului politic datorită în principal implicării sale în presă şi politică. Ziaristul Eminescu a fost o ţintă operativă şi a fost urmărit pas cu pas de agenţii secreţi ai Imperiului Austro-Ungar. Eliminarea sa de pe scena politică s-a datorat unei acţiuni conspirate executate cu profesionalism.<br /><br />Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare şi intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformată şi manevrată de toate regimurile politice care s-au succedat în România. Restabilirea adevărului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziariştilor. Ca şi mulţi alţi ziarişti Eminescu a intrat în malaxorul aparatului represiv (a fost arestat de opt ori), al poliţiei politice şi - mai mult decât atât – a devenit o problemă (şi o afacere) de Stat.<br /><br />Cea mai însemnată parte a activităţii sale a fost dedicată gazetăriei, politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist, ocupaţia sa principală până la sfârşitul vieţii. Debutează la Curierul de Iaşi apoi, în 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor şef şi redactor pe politică până în 1883. În mod brutal, în iunie 1883, munca sa este întreruptă şi este introdus cu forţa într-un ospiciu. Poliţia, sub comanda Puterii de stat îl transformă astfel pe Eminescu într-unul dintre primii deţinuţi politici ai statului modern român. Oricum este primul ziarist căruia i se pune căluş în gură în această manieră dură. Metoda va fi perfecţionată sub comunism.<br /><br />Eminescu îşi asumă ca pe o profesiune de credinţă lupta pentru România amendând atât liberalii cât şi conservatorii pentru politica de cedarea în interesul marelui capital în chestiuni arzătoare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar şi cu rigoare scria cu o forţă devastatoare. Maiorescu notează - “Eminescu s-a făcut simţit de cum a intrat în redacţie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logică şi verb”. “Stăpân pe limba neaoşă” şi cu o “neobişnuită căldură sufletească”, Eminescu însufleţea dezbaterea publică şi totodată izbea necruţător “iresponsabilităţile factorilor politici, afacerismele, demagogia şi logoreea păturii superpuse”. <br /><br /><strong>Eminescu - omul politic naţional<br /></strong><br />Pe scurt un ziarist de marcă, o voce puternică, un spirit radical şi incomod. Mihai Eminescu avea o funcţie publică foarte importantă ca redactor-şef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu – la organizarea Partidului Conservator a arătat clar poziţia lui Eminescu: “Cei 10 capi ai lui, şi al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul”.<br /><br />Eminescu duce campanii de presă dedicate chestiunii Basarabiei, critică aspru Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei este intransigent atât faţă de politica de opresiune ţaristă (“o adâncă barbarie”) cât şi faţă de cea a Imperiului Austroungar şi totodată îşi acuză colegii, fruntaşii conservatori, că participă la înfiinţarea de instituţii bancare în scop de speculă. Situaţia sa la ziar devine critică în 1880 mai ales după ce atacă proiectul de program al partidului conservator lansat de Maiorescu în care acesta pleda pentru subordonarea intereselor României şi sacrifica românii aflaţi sub puterea Imperiului Austroungar. Câtă vreme guvernele de la Budapesta îi oprimează pe români îngrădind accesul la şcoală şi biserică, blocând cultivarea limbii materne – apropierea de Imperiu nu este posibilă şi nici recomandabilă avertiza jurnalistul. Viena însă atrage ca un magnet şi conservatorii se cuplează cu liberalii – “la ciolan” cum ar zice azi Ion Cristoiu. P.P Carp, înalt fruntaş conservator devine ambasador al liberalilor la Viena şi cere să i se pună surdină lui Eminescu (într-o scrisoare către Titu Maiorescu îi atrage atenţia: "şi mai potoliţi-l pe Eminescu"). Scârbit, acesta protestează: “Suntem bărbaţi noi sau nişte fameni, nişte eunuci caraghioşi ai marelui Mogul. Ce suntem, comedianţi, saltimbanci de uliţă să ne schimbăm opiniile ca cămăşile şi partidul ca cizmele?.” Ca urmare în noiembrie 1881 Eminescu este înlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat iar noul redactor – şef îl atacă pe Eminescu în chiar ziarul pe care acesta îl condusese. <br /><br />Eminescu - ţinta serviciilor secrete imperiale<br /><br />În 1882 Eminescu participă la fondarea unei organizaţii cu caracter conspirativ, înscrisă de faţadă ca un ONG – “Societatea Carpaţii”. Societatea îşi propunea – conform Statutului, să sprijine orice “întreprindere românească”. Se avea însă în vedere situaţia românilor din Imperiul Austro-Ungar. Considerată subversivă de serviciile secrete vieneze organizaţia din care făcea parte Eminescu este atent supravegheată. Sunt înfiltraţi agenţi în preajma lui Eminescu inclusiv în redacţie.<br /><br />Manifestările organizate de “Societatea Carpaţii” îngrijorau în mod deosebit reprezentanţa diplomatică a Austro-Ungariei în România. "Societatea Carpaţii", era un adevărat partid secret de rezervă, cu zeci de mii de membri, care milita pe faţă pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea la Tară dar executa şi acţiuni conspirative.<br /><br />Într-o nota informativă secretă din 7 iunie 1882, redactată de ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei la Bucureşti, Ernst von Mayr către ministrul Casei imperiale şi ministrul de externe din Viena se raporta: “Societatea “Carpaţilor” a ţinut la 4 iunie o şedinţă publică, căreia i-a precedat o consfătuire secretă. Despre aceasta am primit din sursă sigură (ceea ce înseamnă nota unui agent înfiltrat în organizaţie - n.n.) următoarele informaţii: subiectul consfătuirii a fost situaţia politică. S-a convenit acolo să se continue lupta împotriva Monarhiei austro-ungare, dar nu în sensul de a admite existenţa unei “Românii iredente”. Membrilor li s-a recomandat cea mai mare precauţie.<br /><br />Eminescu, redactorul principal al ziarului “Timpul”, a făcut propunerea de a se încredinţa studenţilor transilvăneni de naţionalitate română, care pentru instruirea lor frecventează instituţiile de învăţământ de aici, sarcina pe timpul vacanţei lor în patrie, să contribuie la formarea opiniei publice în favoarea unei “Dacii Mari”. Săcăreanu, redactorul adjunct de la “Româna liberă” a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit cărora românii de acolo aşteaptă cu braţele deschise pe fraţii lor”. (Arhivele St. Buc., Colecţia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus – Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.-Akten, K.159)<br /><br />Un alt un raport confidenţial către Kalnoky, ministrul de externe al Austroungariei, informa despre o altă adunare a Societăţii Carpaţii, din care rezultă că un anume Lachman, redactor la ziarul „Bukarester Tageblatt” şi foarte activ spion austriac, avea ca sarcină urmărirea pas cu pas mai ales a lui Eminescu. În contextul notei informative se mai numeşte un agent din vecinătatea imediată a lui Eminescu, care ar fi putut fi chiar vicepreşedintele Societăţii Carpaţii, despre care se scrie negru pe alb că este nici mai mult nici mai puţin decât … spion austriac. (numele acestuia reapare ulterior în procesul verbal dresat de comisarul Niculescu cu ocazia arestării lui Eminescu: “informat de d.d. G.Ocăşanu şi V.Siderescu că amicul lor d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de alienaţie mintală”.)<br /><br />Eminescu avea o statură publică impresionantă şi era perceput drept un cap al conservatorismului dar şi al luptei pentru unitate naţională coordonate ulterior printr-o întreagă reţea de societăţi studenţeşti din oraşe centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare. S-a creat un fel de network care avea ca obiectiv direct lupta pentru unitatea politică a românilor. Pe lângă societatea “Carpaţii”, au mai apărut la Budapesta societatea “Petru Maior”, la Viena “România jună”, la Cernăuţi “Junimea”, “Dacia”, “Bucovina şi Moldova”, în Transilvania societatea “Astra” şi în vechea Românie, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor în vechea Românie”, care avea filiale inculsiv la Paris. Toate aceste organizaţii se aflau în obiectivul serviciilor secrete ale Austro-Ungariei, fiind intens înfiltrate şi supravegheate. Colecţia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Eminescu, considerat un lider primejdios. Eminescu era urmărit pas cu pas. Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucureşti, îl însărcinase pe F. Lauchman în acest sens: “Eminescu este în permanenţă urmărit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observaţie mişcarea (“iridenta”) ardelenilor din Bucureşti şi ale cărui rapoarte sunt astăzi cunoscute”. O notă informativă a baronului von Mayr denunţa articolul lui Eminescu din “Timpul”, privitor la expansiunea catolicismului în România.<br /><br />În 1883 Eminescu realizează un tablou al maghiarizării numelor româneşti în Transilvania şi îl ridiculizează pe rege, pe Carol I pentru lipsa sa de autoritate. Condamnă guvernul liberal pentru politica externă şi internă, denunţă cârdăşia conservatorilor cu liberalii şi devine o povară incomodă pentru toată lumea. Tiradele şi intransigenţa sa deranjau toate taberele. Eventualitatea ca acesta să devină cândva parlamentar – ca mulţi alţi ziarişti, ar fi fost nefastă pentru puterile externe din jurul României, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil şi neconvenabil intereselor acestora. Eminescu este informat şi simte că i se pregăteşte ceva.<br /><br />“Moartea civilă”<br /><br />În 28 iunie 1883 se strânge laţul. Este luat pe sus de poliţie şi băgat cu forţa la ospiciu. Sunt încălcate desigur toate normele legale şi i se înscenează unul dintre cele mai murdare procese de defăimare şi lichidare civilă la care au participat inclusiv “apropiaţi” interesaţi prin diferite mijloace.<br /><br />Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte importantă pentru istoria şi politica României nu doar datorită arestării lui Eminescu. Exact în această zi, Austro-Ungaria a rupt relaţiile diplomatice cu statul român timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegramă lui Carol I prin care Germania ameninţa cu războiul. În cursul verii Imperiul Austroungar a executat manevre militare în Ardeal pentru intimidarea Regatului României iar presa maghiară perorase pe tema necesităţii anexării Valahiei. Împăratul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de ameninţări, în care soma România să intre în alianţă militară iar Rusia cerea, de asemenea, satisfacţii.<br /><br />Guvernul a desfiinţat "Societatea Carpaţii" chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei în Bucureşti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Totodată cu arestarea şi internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii şi percheziţii ale sediului “Societăţii Carpaţii” au fost devastate sediile unor societăţi naţionale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagră a Vienei şi au fost intentate procese ardelenilor.<br /><br />Exact în această zi trebuia de fapt să se semneze tratatul secret de alianţă dintre România şi Tripla Alianţă formată din Austro-Ungaria, Germania şi Italia. Tratatul însemna aservirea României Austro-Ungariei în primul rând ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucureştiul era dominat de ardeleni care ridicau vocea din ce în ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile românilor asupriţi de unguri. Eminescu era în centrul acestor manifestări. Tratatul urma să interzică brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului iar condiţia semnării tratatului era anihilarea revendicării Ardealului de la Bucureşti. “Directiva de sus” s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. Aşa zisele “interese de stat” l-au nimicit pe tânărul redactor – potenţială mare figură politică a României Mari, tocmai în anul când împlinea 33 de ani, vârsta jertfei lui Ioan Botezătorul şi a lui Iisus. Tratatul a fost semnat până la urmă în septembrie 1883 ceea ce a mutat lupta ardelenilor în Ardeal.<br /><br /><strong>Lichidarea<br /></strong><br />Ce urmează în anii următori este un coşmar – bine regizat, în care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberată şi va duce la moartea sa. Poliţia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele şi toate documentele – cică să nu fie distruse – depunându-le, selectiv, la Academie după ani buni. Eminescu nu şi-a mai vazut niciodată corespondenţa, cărţile, notele. În manuscrisele din acei ani, cele care au scăpat nedistruse de Maiorescu, sunt însemnări derutante, care arată nivelul la care era hotărât să acţioneze Eminescu ca lider al “Societăţii Carpaţii”. Planurile lui Eminescu, vizau contracararea consecinţele unei alianţe a Casei Regale din România cu lumea germană, proiecte cu adevărat “subversive”, mergând până la o răsturnare a lui Carol I. Este uşor de înţeles că acţiunile sale au fost dejucate prin metodologia tipică “măsurilor active” specifice serviciilor secrete de acum dar şi de atunci. Nimic nou sub soare pe câmpul “operativ”. Se lansează zvonul nebuniei inexplicabile, se insistă pe activitatea sa poetică - romantică, se inventează povestea unei boli venerice. Este apoi otrăvit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este bătut în cap cu frânghia udă, i se fac băi reci în plină iarnă, este umilit şi zdrobit în toate felurile imaginabile. Nu mai are unde să scrie, se resemnează cu situaţia sa de condamnat politic şi îşi asumă destinul – nu fără însă a lupta până în ultima clipă. În 1888, Veronica Micle reuşeşte să îl aducă pe Eminescu la Bucureşti, unde urmează o colaborare anonimă la câteva ziare şi reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemică ce va zgudui guvernul rupând o coaliţie destul de fragilă de altfel a conservatorilor (care luaseră, în fine, puterea) cu liberalii. Repede se află, însă, că autorul articolului în chestiune este "bietul Eminescu" Şi tot atât de repede acesta este căutat, găsit şi internat din nou la balamuc în martie 1889. Eminescu este scos complet din circuit iar opera sa politică a fost pusă la index.<br /><br /><strong>Defăimarea</strong><br /><br />Defăimarea sa nu a încetat însă la peste un secol de la uciderea sa. Adevărate campanii continuă şi azi. I se fac rechizitorii şi procese de intenţie, este proclamat drept proto-fascist. Abia recent s-a dovedit, prin contribuţia unor specialişti în medicină legală - cum este Vladimir Beliş, fost director al Institutului de Medicină Legală sau cu aportul doctorului Vuia că mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joasă speţă. Punând cap la cap toate dovezile strânse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: "Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetător ştiinţific, autor a peste 100 de lucrări din domeniul patologiei creierului, sunt cât se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues şi nu a avut o demenţă paralitică". Lui Eminescu i s-a făcut autopsia în ziua de 16 Iunie 1889, existând un raport depus la Academie, nesemnat însă. Creierul său, după autopsie, s-a constatat că are 1495 de grame, aproape cât al poetului german Schiller, iar apoi este "uitat" pe fereastră, în soare. Creierul său era o dovadă stânjenitoare a falsităţii teoriei sifilisului – deoarece această boală mănâncă materia cerebrală. În manualele de astăzi continua însă propagarea operaţiunii de dezinformare coordonată de serviciile secrete al Austroungariei. “Ţinta” Eminescu încă preocupă diferite cancelarii şi “grupuri de prestigiu” - în fapt extensii ale unor grupuri de putere care îşi perpetuează misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale României.<br /><br />http://www.curentul.ro<br />ARTICOL PRELUAT DIN ZIARUL CURENTULUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-92099293449408058482009-01-20T13:39:00.000-08:002009-01-20T13:45:23.812-08:00Criza mondiala a fost declanșată la ordin<p style="text-align: center;"><em>“Noua Ordine Mondială înseamnă planuri masive de reducere a populaţiei, sfârşitul democraţiei şi distrugerea suveranităţii naţiunilor. Dacă aceste schimbări ar fi anunţate deschis, ar genera aproape sigur proteste masive şi violenţe la scară mondială. De aceea, planurile conducătorilor din umbră sunt păstrate secrete şi implementate gradat. Populaţia este masiv dezinformată prin mass-media”.</em></p> <p style="text-align: center;"> <img src="http://www.infowars.com/newimages/NovusOrdoSeclorum.jpg" alt="http://www.infowars.com/newimages/NovusOrdoSeclorum.jpg" height="300" width="300" /></p> <h3 style="text-align: center;"><em>Text apartinand <strong>Active Information Media si preluat de la:</strong></em> <a href="http://active.info.ms/?a=301" rel="nofollow" target="_blank">http://active.info.ms/?a=301:</a></h3> <p style="text-align: justify;">“Noua Ordine Mondială se pare că se ţine tare. <strong>Cea mai sigură şi rapidă cale de a o instaura este o criză financiară.</strong> Sună familiar? Congresmanul american <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Ron_Paul" target="_blank">Ron Paul</a> dezvăluie planul “Elitei” de a provoca o criză economică globală.<span id="more-4855"></span><br /> <a href="http://www.bogdanstanciu.eu/2007/05/30/ron-paul-presedinte-prea-frumos-ca-sa-fie-adevarat/" target="_blank">Ron Paul, congresman şi candidat la preşedinţia SUA</a>, a avertizat încă din 2007 ca în curând dolarul nu va mai valora nimic, lucru ce va duce la prăbuşirea economiei mondiale, accelerarea inflaţiei şi creşterea preţului petrolului. În cadrul unei emisiuni moderată de cunoscutul jurnalist de investigatii Alex Jones, Ron Paul a declarat: “<em>Odată ce şi-au dat seama că poporul american a realizat jocul înşelător pe care îl fac, cei care conduc sistemul bancar şi monetar nu au cum să fie prea încântaţi. Dacă Bush este suficient de absurd încât să declanşeze un atac asupra Iranului, aceasta ar putea genera o asemenea criză încât barilul de petrol să ajungă la 200 de USD</em>“. “<em>Dacă vor continua să aplice aceleaşi politici, dolarul va ajunge la zero, vom avea o creştere accelerată a inflaţiei şi toate bancnotele practic se vor autodistruge, valorând exact cât hârtia pe care sunt tipărite.</em>” “<em>Pasul următor în această criză va fi ca elitele să pozeze în salvatori, oferind populaţiei, chipurile pentru a-i proteja siguranţa, soluţii care de fapt o vor înrobi şi mai tare, adică control, forţe de poliţie mai numeroase etc. Acelaşi lucru s-a petrecut şi la ultima criză economică din anii ‘20. Populaţia a intrat în panică, în loc să îşi dea seama că Federal Reserve este responsabilă de crearea unei himere.</em>” <strong>Aceste declaraţii zguduitoare au fost trecute sub tăcere de mass-media, aşa cum era de aşteptat.</strong></p> <p style="text-align: center;"><a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9d/Ron_Paul%2C_official_Congressional_photo_portrait%2C_2007.jpg"><img src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Ron_Paul%2C_official_Congressional_photo_portrait%2C_2007.jpg/478px-Ron_Paul%2C_official_Congressional_photo_portrait%2C_2007.jpg" alt="Image:Ron Paul, official Congressional photo portrait, 2007.jpg" height="250" width="200" /></a></p> <h3 style="text-align: center;"><strong>Americanii sunt înglodaţi în datorii: 10.000 de miliarde de dolari</strong></h3> <p>La New York exista un contor electronic care îi avertizează pe americani asupra gradului de îndatorare al ţării lor. Datoria naţională SUA a depasit în octombrie 2008, 10.000 de miliarde de dolari. Datoria naţională reprezintă suma de bani pe care un stat (adică cetăţenii lui) o datorează faţă de creditorii săi (care pot fi persoane private, companii sau bănci - de exemplu Banca Mondială).</p> <h3 style="text-align: center;"><strong>Noua Ordine Mondială</strong></h3> <p>Conducătorii lumii încearcă să convingă întreaga umanitate că singura soluţie în stabilirea şi menţinerea “păcii mondiale” este crearea Noii Ordini Mondiale, prin unificarea tuturor superputerilor lumii. <strong>În realitate, Noua Ordine Mondială înseamnă planuri masive de reducere a populaţiei, sfârşitul democraţiei şi distrugerea suveranităţii naţiunilor.</strong> Dacă aceste schimbări ar fi anunţate deschis, ar genera aproape sigur proteste masive şi violenţe la scară mondială. De aceea, <strong>planurile conducătorilor din umbră sunt păstrate secrete şi implementate gradat. Populaţia este masiv dezinformată prin mass-media.</strong> Utilizarea puternicelor grupuri de presiune şi a avantajelor financiare pentru coruperea politicienilor, <strong>folosirea unei reţele de activişti poziţionaţi strategic şi utilizarea mijloacelor de informare corporatiste pentru muşamalizarea adevărului şi răspândirea propagandei,</strong> dovedesc că pregătirile pentru întreaga operaţiune au necesitat mult timp şi planificare. Lipsa opoziţiei substanţiale în interiorul sistemului dovedeşte <strong>prezenţa unei reţele de colaboratori benevoli care au infiltrat sistemul şi prestează “munca murdară” pentru aşa-zisa Elită mondială.</strong> Deseori este greu de crezut că elitele au reuşit să-şi extindă puterea peste atât de multe posturi de control, peste spectrul combinat al economicului, politicului şi vieţii sociale. <strong>Aici îşi au originile scepticismul şi sintagma “teoria” conspiraţiei. Din nefericire, faptul că toate schimbările se îndreaptă într-o singură direcţie exclude posibilitatea unei coincidenţe. Oportunismul şi conformismul sunt larg răspândite într-o societate care continuă să se elibereze de orice restricţie, inclusiv de valorile morale.</strong> Noua Ordine Mondială nu mai este astăzi un concept vag formulat. În plină criză economică, Noua Ordine Mondială devine sub ochii noştri o realitate care, treptat, prinde contur. <strong>Criza financiară vine din marile centre comerciale - New York, Londra, Paris, Tokyo, Hong Kong.</strong> Potrivit studiului “<em>Global Cities Index”</em>, realizat de cercetătorii de la compania americană de consultanţă în management A.T. Kearney împreună cu Foreign Policy şi The Chicago Council of Global Affairs, în cele cinci orase puternic globalizate s-a înregistrat cea mai mare perturbare a indicilor bursieri.</p> <p style="text-align: justify;">“<em>În prezent, succesele şi eşecurile globalizării sunt percepute cel mai acut la nivelul marilor metropole</em>“, se arată în studiul A.T. Kearney. Oraşele care figurează în topul globalizării sunt şi cele mai afectate din punct de vedere al falimentelor şi al şomajului din industria financiară. <strong>În marile centre urbane se află epicentrul crizei actuale. În faza a doua a crizei, pe măsură ce aceasta se extinde către industrii, criza va atinge şi marile centre industriale.</strong></p> <p style="text-align: center;"><img src="http://img88.imageshack.us/img88/2007/cf1gt1.jpg" align="right" /></p> <h3 style="text-align: center;"><strong>Fondul Monetar: “Vreţi bani? Vom tipări mai mulţi bani!”</strong></h3> <p>În curând, Fondul Monetar Internaţional ar putea ajunge la fundul sacului de bani, în condiţiile în care numarul ţărilor care solicită fonduri de ajutor este tot mai mare. Astfel de cereri vin din toate colţurile lumii, de la Europa de Est până la America Latina, Africa şi Asia. Brad Setser, expert la faimoasa organizaţie francmasonică <em>Council for Foreign Relations (CFR)</em> declara că nevoia de finanţare externă a tuturor ţărilor vizate de FMI ajunge la 500-600 de miliarde de dolari, şi atenţionează că “<em>suma ar scufunda complet Fondul Monetar</em>“. Pentru a obţine lichidităţi, Fondul poate emite obligaţiuni în nume propriu, pe pieţele financiare. Institutia nu a apelat însă, niciodată la această opţiune. A preferat să solicite depozite din partea celor 185 de state membre. Opţiunea de forţă majoră este de a tipări bani, prin emisiuni tip Special Drawing Rights, instrument financiar preferat şi deja folosit de FMI şi de Banca Mondială. Asta nu e altceva decât o invitaţie “fără perdea” pentru ca inflaţia să crească şi mai mult. În curând, nicio monedă financiară nu va mai valora nimic, fie ca se numeste dolar, euro sau yen.</p> <h3 style="text-align: center;"><strong>Dictatura financiară, soluţia-miracol a grupului Bilderberg pentru rezolvarea crizei actuale</strong></h3> <p style="text-align: center;"><img src="http://www.mega.nu:8080/ampp/bilderberg_img/bilder.gif" alt="http://www.mega.nu:8080/ampp/bilderberg_img/bilder.gif" height="210" width="150" /> “<em>Crizele economice au fost şi vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage (pentru noi - n. red.) bani din circulaţie</em>“. Acesta este un citat din al <strong><a href="http://www.roaim.com/financiar/protocoalele-xix-xx.html" rel="nofollow" target="_blank">XX-lea protocol secret francmasonic</a></strong>. Primul-ministru al Marii Britanii, preşedintele Frantei şi înalţi oficiali internaţionali cer instaurarea unei <strong>dictaturi financiare</strong> pentru a rezolva actuala criză economică. De data aceasta, şi cei mai sceptici vor trebui să recunoască evidenţa: <strong>actuala criză financiară este folosită de cei care urmaresc să conduca această planetă, pentru a instaura Noua Ordine Mondială.</strong> Soluţia de creare a unei autorităţi financiar-bancare unice, la care s-a ajuns chipurile după mai multe întâlniri ale liderilor mondiali, a fost de fapt <strong>decisă la întâlnirea Bilderberg din iunie 2008.</strong> Scenariul prin care s-a ajuns aici nu este nici pe departe unul nou: el a mai fost utilizat în 1815, în 1907, în 1929, în 1944 şi în 1971 sub acelaşi pretext: asigurarea stabilităţii şi creşterii economice. <strong>De fiecare dată a urmat însă o nouă criza, şi mai amplă, şi mai gravă, care a mărit tot mai mult puterea guvernului financiar din umbră.</strong> <strong>9 iunie 2008</strong> - Preşedintele Băncii Federale din New York, cere implementarea unui organism unic de control al băncilor de pe întreaga planetă. La întâlnirea Bilderberg de anul acesta au participat foarte multe persoane cheie din sistemul bancar şi financiar: Timothy Geithner (preşedintele Băncii Federale din New York), Ben Bernanke (preşedintele Federal Reserve), Henry Paulson (Secretarul Trezoreriei SUA), Jean-Claude Trichet (preşedintele Băncii Centrale Europene), Robert Zoellick (preşedintele Băncii Mondiale). Unii autori care au avut curajul să facă dezvăluiri despre conspiraţia mondială au avertizat atunci (în iunie 2008) că <strong>scopul întâlnirii Bilderberg de anul acesta este discutarea modalităţii de implementare a guvernului unic mondial utilizând o criză financiară.</strong> Nici nu se încheiase bine întâlnirea Bilderberg (desfăşurată la Washington între 5 şi 8 iunie 2008) ca <strong>Timothy Geithner se plângea în Financial Times de gravele probleme financiare create de actualul sistem.</strong> “<em>Vina o poartă existenţa băncilor centrale, iar problema se va rezolva doar prin instaurarea unui unic organism, care să controleze întregul sistem bancar.</em>” <strong>Sistemul băncilor centrale sau nationale a fost însă creat tot de cei care acum vor (numai aparent) să îl distrugă (dar în realitate, vor sa îl extindă). Prima din aceasta serie a fost Federal Reserve din SUA.</strong> Orice bancă centrală are puterea de a emite bani pentru o întreagă naţiune şi, prin acest mecanism, controlează rata dobânzilor, rezervele de monedă şi stabileşte, retragând sau lansând bani lichizi pe piaţă, valoarea monedei nationale. O bancă centrală poate da bani cu împrumut guvernului, însă evident că face aceasta în schimbul unei dobânzi. Atunci când dă cu împrumut dolarii produşi astfel, Federal Reserve cere o dobândă, care intră buzunarul celor care o conduc, şi determină o creştere a cantităţii de bani pe care aceştia o pot apoi din nou împrumuta<strong>. E un cerc vicios fără sfârşit, iar la ora actuală nu există niciun alt mecanism mai ingenios şi mai diabolic de îmbogăţire. În lăcomia şi inconştienţa lor, cei care l-au creat îşi doresc acum sa îl extindă la nivel planetar.</strong> <strong>25 septembrie</strong> - Jeffrey Garten, membru CFR, cere crearea Autorităţii Monetare Globale (Global Monetary Authority, GMA)</p> <p style="text-align: center;"><img src="http://www.speaking.com/clientimages/clientimages,g/gartenjeffrey.jpg" alt="http://www.speaking.com/clientimages/clientimages,g/gartenjeffrey.jpg" /> <strong>Jeffrey Garten</strong>, membru CFR (Council of Foreign Relations) a participat şi el la întâlnirea Bilderberg şi îşi aduce aportul la punerea în aplicare a celor decise de acest guvern mondial din umbră. <strong>Într-un articol din Financial Times având ca titlu “<em>Avem nevoie de o nouă Autoritate Monetară Globală</em>” (We need a new Global Monetary Authority) anunţă că omenirea se confruntă cu o criză globală, care cere soluţii globale.</strong> Iată ce scrie el în Financial Times: “<em>Chiar dacă operaţiunea de pompare masivă de fonduri din partea statului are succes, ea va trebui să fie urmată de o soluţie pe termen lung: instaurarea unei Autorităţi Globale Monetare</em>. <em>Washingtonul recunoaşte că această criză a devenit globală. Băncile centrale au început deja să realizeze acţiuni sincronizate de injectare de fonduri în pieţele de capital. Aceasta ar trebui să ducă la un răspuns internaţional coerent (adică toată lumea să faca la fel), menit nu doar să stingă focarele create, ci şi să reconstruiască şi să menţină pieţele de capital pe termen lung. <strong>Propusa Autoritate Monetară Globală (GMA) va superviza la sânge activităţile autorităţilor naţionale, mai acerb decât FMI-ul, şi va controla implementarea unor reglementări globale.</strong> Va acţiona ca o Curte de judecată a falimentelor pentru companiile globale de o anumita mărime. Cele mai mari companii financiare globale vor trebui să se înregistreze la GMA şi vor fi obligate să se supună monitorizării acestuia. Comitetul de conducere al GMA va include bancheri din SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Japonia, China, Arabia Saudită şi Brazilia. Va fi finanţat prin <u>contribuţii obligatorii</u> de fiecare ţara care se va angaja la aceasta şi de prime de tip asigurare plătite de companiile financiare globale, publice sau private.</em>” Ceea ce Jeffrey Garten descrie în articolul său este de fapt o <strong>dictatură financiară globală</strong>. Şi nu este doar o teorie, ci un plan care începe să fie pus în aplicare.</p> <p style="text-align: center;"><img src="http://img397.imageshack.us/img397/7630/cf3ma2.jpg" alt="http://img397.imageshack.us/img397/7630/cf3ma2.jpg" /> <strong>13 octombrie</strong> - <a href="http://bataiosu.wordpress.com/2008/10/14/primul-ministru-britanic-gordon-brown-solicita-liderilor-mondiali-o-noua-arhitectura-financiara-pentru-urmatorii-ani/" target="_blank">Gordon Brown, primul ministru al Marii Britanii cere “<em>o nouă arhitectură financiară mondială pentru o eră globală</em>“.</a> “<em>Uneori este nevoie de o criză, pentru ca oamenii să accepte, că ceea ce era de mult evident şi ar fi trebuit făcut încă de mulţi ani, nu mai poate fi amânat acum</em>,” spune Gordon Brown într-un discurs. “<em>Trebuie să creăm o nouă arhitectură financiară internaţionala pentru o eră globală. Trebuie să avem un nou sistem Bretton Woods, să construim o nouă arhitectură financiară internaţională pentru anii ce vor urma</em>.” Acordul Bretton Woods a fost adoptat în iulie 1944 pentru a reconstrui sistemul economic internaţional după al Doilea Război Mondial. El stabilea un cadru de administrare monetară, dictând regulile pentru schimburile comerciale şi financiare între ţările industrializate. Aşa au fost create Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, ca organisme menite “<em>să garanteze stabilitatea financiară şi creşterea economică la nivel internaţional”</em> (adică exact acelaşi pretext care este servit şi astazi - şi iată unde am ajuns). <strong>15 octombrie</strong> - <a href="http://cotidianul.ro/sarkozy_si_brown_doresc_un_guvern_mondial-61301.html" target="_blank">Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei cere un “<em>guvern financiar mondial</em>“</a> Nicolas Sarkozy este un alt personaj cheie în acest joc. Instaurat în fruntea Franţei cu sprijinul masoneriei şi al CIA-ului (în spatele său se află Alain Bauer, fost Mare Maestru al Marelui Orient al Franţei şi agent CIA), Sarkozy conduce acum grupul liderilor europeni. Deloc întâmplator, Franţa se află acum la preşedenţia Comisiei Europene, exact în perioada deznodământului actualei crize financiare. <strong>Nici nu se putea om mai potrivit pentru a aduce ţările Europei la linia trasată de grupul Bilderberg</strong>.. La ultima întâlnire care a avut loc pe 15 octombrie la Bruxelles cu liderii ţărilor membre UE, Nicolas Sarkozy a vorbit de un guvern financiar mondial: “p<em>ropun ca, la finalul acestui Consiliu, să venim cu un mesaj unitar. În acest spirit am propus un summit internaţional până la finalul acestui an, de preferinţă la New York, acolo unde a început totul, pentru refondarea sistemului financiar internaţional. Doresc ca, în ceea ce priveşte acest subiect, noi, europenii, să fim deplin uniţi. Criza actuală este criza prea-multului. Trebuie să refondam sistemul, iar această refundamentare trebuie să fie globală. <u>Nicio institutie financiară nu trebuie să scape</u> reglementarii şi supravegherii</em>.” Principalul consilier economic al preşedintelui Sarkozy, François Perol, a explicat presei că <em>“pentru a răspunde crizei financiare trebuie să lucrăm în trei direcţii. Acest nou acord va implica în primul rând un sistem de reglementare financiară bazat pe controlul tuturor agenţilor financiari, a fondurilor de protecţie împotriva riscurilor (hedge fonds), a agenţiilor de rating şi a băncilor</em>“. Acelaşi lucru îl spunea şi Jeffrey Garten! Al doilea punct propus de Franţa este “<em>crearea unui guvern economic [cu adevărat] mondial, care să nu fie redus la G8, pentru că din acesta nu fac parte două dintre ţările cele mai populate din lume, China şi India, şi nici Brazilia, Mexic sau vreo ţară africană</em>.” Pâna aici nicio noutate. Şi al treilea punct: <em>“Instituirea unui sistem de cooperare monetară între marile state, pentru că unul dintre motivele actualei crize îl constituie dereglările monetare din anii ‘90 şi de la începutul anilor 2000, care au determinat Statele Unite, China şi Europa, fiecare pentru sine, să elaboreze o politică diferită</em>“. <strong>Adică toată lumea să “joace” după regulile lor. Fără excepţii.</strong></p> <h3 style="text-align: center;"><a href="http://media2.gruprc.ro/photo/thumbs/800_600/102008/bae059f1cbcb2951ff46b67e97631925.jpg" id="lightbox_link_one" title="Sarkozy si Brown vor sa regandeasca sistemul financiar mondial" name="lightbox_link_one"><img src="http://media2.gruprc.ro/photo/thumbs/400_500/102008/bae059f1cbcb2951ff46b67e97631925.jpg" alt="Sarkozy si Brown vor sa regandeasca sistemul financiar mondial" height="200" width="300" /></a></h3> <h3 style="text-align: center;"> <strong>Concluzia?</strong></h3> <p>Concluzia acestei mascarade? În urma summitului de la Bruxelles, liderii UE au făcut presiuni asupra Washington-ului pentru ca acesta să reformeze rapid şi în profunzime sistemul financiar actual. Iar Washington-ul a fost extrem de mulţumit să subscrie planului care fusese lansat chiar de el, ca instrument docil al Bilderberg. Istoria se repetă sub acelaşi slogan: “<em>Ordo ab chao</em>” (<strong>la ordine prin haos</strong>) Toate cele de mai sus nu sunt altceva decât repetarea pas cu pas a unei vechi strategii, care a mai fost utilizată de câteva ori de-a lungul istoriei, cu aceleaşi consecinţe dezastruoase pentru omenire. <strong>De fiecare dată scenariul a fost identic: s-a creat o situaţie de criză, s-a oferit o soluţie (chipurile pentru a menţine stabilitatea) şi apoi au fost implementate măsuri care au creat un şi mai mare control din partea aşa-zisei elite mondiale</strong>. Conspiraţioniştii numesc această strategie “<em>dialectica hegeliana a tezei, antitezei şi sintezei</em>“. Masonii o numesc <em>“Ordo ab chao</em>” (la ordine prin haos sau mai bine spus la Noua Ordine Mondială prin haos). Au instaurat-o chiar ca deviză a celui mai înalt grad din Ritul Scoţian, gradul 33.</p> <h3 style="text-align: center;"><strong>Puţină istorie ne face mai deştepţi: Rothschild, Morgan, Rockefeller</strong></h3> <p style="text-align: center;"><img src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/Nathan_Rothschild.jpg" alt="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/Nathan_Rothschild.jpg" /> În 1815, Nathan Rothschild a preluat controlul asupra economiei europene, provocând o cădere a bursei din Londra. În acel moment, Europa era sătula de război, iar viitorul întregului continent depindea de deznodământul bataliei de la Waterloo. Dacă armata lui Napoleon ieşea victorioasă, Imperiul francez urma să deţină puterea asupra Europei. Dacă, din contră, câştiga armata coalitiei anglo-pruso-olandeze, condusă de ducele de Wellington, ajungea Anglia într-o pozitie de putere. Oricum Rothschild nu avea nimic de pierdut, întrucât finanţase ambele tabere. După cum se ştie, bătălia de la Waterloo a avut ca rezultat înfrângerea lui Napoleon. <strong>Cel care a finanţat reconstrucţia Europei şi stabilizarea sistemului economic după războaiele napoleoniene a fost Rothschild.</strong> Fondurile din care el a împrumutat naţiunilor Europei, îndatorându-le, au provenit dintr-o înşelăciune celebră. Utilizând reţeaua sa de spioni, Nathan Rothschild a aflat înaintea celorlalţi englezi care era rezultatul importantei bătălii de la Waterloo. Le-a transmis agenţilor săi de la bursă să vândă puternic acţiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalţi să creadă că el ştie ceva şi că ducele de Wellington a pierdut bătălia de la Waterloo. Toată lumea a intrat în panică, grăbindu-se să scape de acţiunile britanice “fără valoare”, pentru a-şi salva măcar o parte din averi. După câteva ore, bursa din Londra se prăbuşise total. Când a sosit ştirea oficială că Wellington câştigase de fapt bătălia de la Waterloo, era deja prea târziu. Rothschild cumpărase cea mai mare parte din piaţă pe o sumă de nimic. În câteva secunde, acţiunile britanice au crescut peste valoarea lor iniţială şi iată cum peste noapte, averea deja fabuloasă a lui Rothschild s-a multiplicat de 20 de ori. <strong>Din aceşti bani, clanul Rothschild a dat apoi împrumuturi (evident cu dobânzile de rigoare) ţărilor europene, atât de dornice să se refacă după lunga perioadă de război (finanţat tot de Rothschild) şi să ajungă la… stabilitate economică.</strong> <strong>Tot stabilitatea economică a fost invocata şi pentru a justifica crearea Federal Reserve. Prima bancă supranaţională din lume a apărut în urma unei false crize financiare, declanşate de un alt membru al elitei, bancherul J. P. Morgan.</strong> În 1907, J. P. Morgan a început să răspândească zvonul că băncile au dificultăţi şi nu vor mai putea face rambursări. Ca şi în exemplul anterior cu Nathan Rothschild, <strong>acest zvon a căpătat credibilitate pentru că venea de la o persoană despre care se presupunea că ştie ce spune. S-a creat panică, toată lumea s-a înghesuit să îşi retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus la falimente în lanţ</strong> (aproape 5400 de bănci au dispărut atunci). Apoi Congresul american a demarat o anchetă pentru a stabili care este cauza acestui dezastru şi cum poate fi el evitat. Comisia însărcinată cu această misiune era condusa de senatorul Nelson Aldrich. Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar şi trezorier al lojii masonice din Rhode Island şi omul bancherilor (de altfel avea să devina membru al clanului Rockeffeler, fiica sa Abby Greene Aldrich căsătorindu-se cu John D. Rockefeller Jr.). <strong>Aldrich a propus ca soluţie “salvatoare” crearea unei Bănci Centrale care să vegheze pentru ca dezastrul din 1907 să nu se mai repete niciodată. Istoria a arătat că el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori.</strong> <strong>În 1910, Federal Reserve Act a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani aşa cum era firesc, ci de bancheri, în cadrul unei întâlniri secrete, organizate în casa lui J.P. Morgan</strong> din Jekyll Island. Apoi documentul i-a fost dat lui Aldrich care l-a prezentat Congresului. Iniţial nu a avut sorţi de izbândă, dar în 1913, când Woodrow Wilson a devenit preşedinte al SUA, a fost aprobat. În schimbul susţinerii financiare şi politice în alegeri, Wilson le promisese bancherilor că, odată ajuns preşedinte, va aproba fără să clipească constituirea Federal Reserve. <strong>Cu două zile înainte de Craciun, când o mare parte din membrii Congresului american nu erau prezenţi, Federal Reserve Act a fost transformat în lege, fiind aprobat de Congres şi de preşedintele SUA.</strong> După mulţi ani, Woodrow Wilson scria cu regret: “<em>Naţiunea americană este controlată de sistemul de credit. Sistemul de credit este unul privat, creşterea naţiunii şi toate activităţile noastre sunt în mâinile a doar câţiva oameni, care nu fac altceva decât să controleze şi să distrugă libertatea economică. Am ajuns să fim una din cele mai prost guvernate, cele mai complet controlate şi mai dominate guverne din lumea civilizată. Nu avem un guvern cu opinie liberă, mânat de propriile convingeri, ci un guvern aservit opiniei şi supus presiunilor unui mic grup de oameni care îl controlează</em>.” Senatorul Louis McFadden spunea în 1932 în Congresul american: “<em>Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat, controlat de bancherii internationali care acţionează împreună pentru a transforma lumea în sclavul lor. Federal Reserve a uzurpat guvernul</em>“. Publicului i s-a spus atunci că Federal Reserve este <strong>soluţia ideală şi unică</strong> pentru a menţine stabilitatea economică (<strong>sună cunoscut, nu-i aşa?</strong>). Străzile şi ziarele erau pline de afişe în care americanilor li se arăta cum inflatia, şomajul şi criza economică sunt de acum de domeniul trecutului, datorită apariţiei Federal Reserve. <strong>A urmat însă marea criza economică din 1929 (The great depression), care a predat SUA cu totul în mâinile bancherilor.</strong> <strong>În 1944 a fost implementat sistemului Bretton Woods pentru a restabili economia după al Doilea Război Mondial (o altă criză generată cu finanţarea aceloraşi bancheri).</strong> <strong>Cu acest prilej au apărut alte instituţii financiare de genul Federal Reserve, dar pe scară mai extinsă: Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.</strong> <strong>Federal Reserve a oprit în 1971 convertibilitatea dolarului în aur, producând o nouă criză pe piaţă, care a transformat dolarul american în principala monedă de schimb (mai ales pentru comerţul cu petrol) a planetei</strong>. De fiecare dată s-a invocat nevoia de stabilitate economică. Lista utilizării acestui scenariu este lungă şi se încheie (sperăm) cu actuala criză financiară, orchestrată de aceeaşi bancheri din umbră prin intermediul organizaţiilor lor: <strong>Federal Reserve, Banca Mondială, FMI şi băncile centrale (naţionale)</strong> ale celor mai mari puteri ale lumii. <strong>Aplicând cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesară acceptării unei noi autorităţi financiare, unice la nivel mondial, conduse de acelasi grup restrâns care vrea să domine întreaga planetă.</strong></p> <p style="text-align: center;"><img src="http://www.thickets.net/toren/wp-content/uploads/2007/12/1928-great-depression.jpg" alt="http://www.thickets.net/toren/wp-content/uploads/2007/12/1928-great-depression.jpg" height="250" width="300" /></p> <h3 style="text-align: center;"><strong>Final</strong></h3> <p>Poate că toate aceste detalii financiare vă obosesc… Din pacate, <strong>guvernul mondial ne-a obisnuit să lăsăm chestiunile economice şi financiare, atât de complicate, pe seama “experţilor” (care sunt instruiţi să gândească şi să acţioneze numai în interesul “elitei” mondiale, fiind nişte instrumente ale guvernului din umbră).</strong> Pentru cei pe care detaliile îi ostenesc (şi mai ales pentru a-i convinge de importanţa acestora) merită să citiţi cu atenţie următoarea poveste care rezumă ce este greşit cu actuala criză financiară, cum a fost ea creată de guvernul din umbră, şi cum <strong>singurii care au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici institutiile financiare aflate în aşa-zis faliment, nici Banca Mondială, nici preşedinţii şi miniştrii care fac jocurile lor, ci fiecare dintre noi.</strong> <em>Într-un sătuc de câmpie, a venit un investitor însoţit de secretarul lui. A bătut la prima poartă întâlnită în cale şi i-a spus proprietarului: “Uite, eu sunt colecţionar de broscuţe. Daca îmi aduci o broscuţă, am să îţi dau pe ea 10 euro. Ţăranul a fugit repede la balta din spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului şi a primit cei 10 euro. Apoi le-a povestit vecinilor ce afacere bună a făcut el.</em> <em>A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu câte o broscuţă, pe care a vândut-o cu 10 euro.</em> <em>După câteva zile, investitorul le-a spus sătenilor: “Văd ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc câte 20 de euro.”</em> <em>Ţăranii, bucuroşi nevoie mare, au dat fuga la baltă, au cules câte broscuţe au putut, şi i le-au predat investitorului, primind fiecare câte 20 de euro pe bucată. După alte câteva zile, acesta s-a întors acasă la el şi l-a lasat pe secretarul său să mai adune broscuţe încă două săptămâni.</em> <em>Înainte de a pleca, le-a spus: “Dragii mei, sunt nevoit să mă întorc urgent la mine acasă ca să mă ocup de afaceri. Vă promit însă că la întoarcere, am să cumpar de la voi broscuţele cu 60 de euro bucata”. Şi a plecat, în uralele sătenilor.</em> <em>A doua zi, secretarul investitorului i-a adunat pe săteni şi le-a ţinut următorul discurs: “Fraţilor, m-am gândit la o afacere pentru voi. Şeful meu se va întoarce peste două săptămâni Şi vă va plati câte 60 pe euro de broscuţă. Dacă vreţi, eu vă pot vinde înapoi broscutele pe care mi le-ati dat, pentru 35 de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu 60 şi veţi câştiga astfel câte 25 de euro. Profitul vostru va fi frumusel şi fără niciun efort. Ce spuneţi?”</em> <em>Sătenii s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei curând. Au pus mână de la mână, s-au împrumutat care pe unde a putut şi au cumparat broscuţele înapoi cu 35 de euro bucata. Secretarul investitorului a luat banii şi s-a făcut nevăzut.</em> <em>Iar sătenii au rămas cu broscuţele, cu banii daţi şi cu datorii la creditori.</em></p> <h3 style="text-align: center;"><strong>David Rockefeller recunoaşte că face parte din conspiraţia care a pus la cale globalizarea</strong></h3> <p style="text-align: right;"><a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2e/David_rockefeller.jpg"><img src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2e/David_rockefeller.jpg" alt="Image:David rockefeller.jpg" border="0" height="300" width="200" /></a> David Rockefeller a condus multă vreme Banca Chase Manhattan, este membru al societăţii secrete Illuminati şi al “Aristocraţiei Negre” planetare. Împreuna cu Zbigniew Brzezinski, a pus bazele Comisiei Trilaterale şi este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai aşa-zisei “<em>Elite mondiale</em>” care a pus la cale planurile globalizării mondiale. În octombrie 2002, <strong>David Rockeffeler şi-a publicat Memoriile, în care povesteşte, printre altele, cum a activat în serviciile secrete militare în timpul celui de-al doilea război mondial, dezvoltându-şi “<em>abilitatea de a construi o reţea de surse de informare şi de influenţă</em>.”</strong> Însă pasajul cel mai interesant din aceste Memorii se găseşte la pagina 405. <strong>Rockefeller admite aici că face parte dintr-o conspiraţie secretă internaţională, care are ca scop globalizarea:</strong> “<em>Timp de mai bine de un secol, extremişti ideologici aparţinând întregului spectru politic s-au folosit de ocazia unor incidente mediatizate pentru a ataca familia Rockefeller şi a pretinde că aceasta are o exagerată influenţă asupra institutiilor politice şi economice americane. Unii dintre ei cred chiar că facem parte dintr-o conspiraţie secretă care lucrează împotriva intereselor Americii. Ne caracterizează pe mine şi familia mea ca fiind “internaţionalişti” care conspiră la crearea unei structuri politice şi economice unice globale, o nouă lume, dacă vreţi. Dacă aceasta este acuzaţia, pledez VINOVAT şi sunt mândru de asta</em>.”<a href="http://www.roaim.com/" target="_blank"><strong><br /></strong></a></p><p style="text-align: right;"><a href="http://www.roaim.com/" target="_blank"><strong>Redactia Active Information Media</strong></a></p><p style="text-align: right;"><a href="http://www.roaim.com/" target="_blank"><strong>sursa:http://www.roaim.com/<br /></strong></a></p><p style="text-align: right;"><a href="http://www.roaim.com/" target="_blank"><strong>Felicitari redacției din partea noastră<br /></strong></a></p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-34545138977808521402008-10-27T17:44:00.000-07:002008-10-30T16:42:08.940-07:00Omagiu<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZeO6Nj0QIWvgQRIGDD8af9-en9E9t0jJEQEi8xCVU9E3yC1kMAdLq_EJmViazYTUsBYr70rZRMfaLrjJEmB0GDKYO5xDKICm3CmTMgI2b_84tyREmI4NuRBJz6maVCb3sfGlqyCeF3Rki/s1600-h/ALDEA1.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 220px; height: 190px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZeO6Nj0QIWvgQRIGDD8af9-en9E9t0jJEQEi8xCVU9E3yC1kMAdLq_EJmViazYTUsBYr70rZRMfaLrjJEmB0GDKYO5xDKICm3CmTMgI2b_84tyREmI4NuRBJz6maVCb3sfGlqyCeF3Rki/s400/ALDEA1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5262001566374151890" border="0" /></a><br /><p>Parinții naționalismului cad precum florile unui salcâm. Atunci când te răpune mirosul lor, încep să-și lase petalele in adierea vântului, sau sub lacrimile ploii. Se usucă deasupra pământului iar acesta din urmă le absoarbe. Astfel, rămane în mintea noastră, amprenta cristalina a unei emoții rare. </p> <p>În memoria iubitorilor de neam și patrie<br />Ion şi Doina Aldea Teodorovici</p> <p>Camarad Ionuț Rotaru<br />Brațul de Fier</p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-20237777269568493792008-10-20T23:11:00.000-07:002008-10-23T14:18:01.688-07:00Petiţii către primul ministru, ministrul de interne şi preşedintele României<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJrWM4HwcjDWwTWZwTSrn3j6ApXr70hGoj5tF53gbvvVJsBvCGzyDy5YlT2kpnLo44q7NmlWyHn2Hh7b2-IK3C6HtSmTNPCsf3kPZVcozI8fpSOMXugZUZ55Sjy7CWFGPEtzIqy80pvXO4/s1600-h/AFISE+%282%29.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJrWM4HwcjDWwTWZwTSrn3j6ApXr70hGoj5tF53gbvvVJsBvCGzyDy5YlT2kpnLo44q7NmlWyHn2Hh7b2-IK3C6HtSmTNPCsf3kPZVcozI8fpSOMXugZUZ55Sjy7CWFGPEtzIqy80pvXO4/s400/AFISE+%282%29.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5259486732779309762" border="0" /></a><h3 style="text-align: justify;"><span style=""><o:p></o:p></span></h3> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style=""><span lang="RO">ROMÂNIA NU ESTE O ŢARĂ LIBERĂ<o:p></o:p></span></b></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style=""><span lang="RO">Marius Trancă persecutat politic de către structuri ale statului care se dovedesc represive:<br /></span></b><span lang="RO">În ziua de vineri, 25 iulie anul curent, Marius Trancă, de 21 de ani, a desfăşurat o amplă acţiune de propagandă naţionalistă prin lipirea unor afişe în oraşul Buzău. Afişele conţineau crucea celtică şi îndemnul la naţionalism. O patrulă de jandarmi a observat cele întâmplate, sau probabil s-a deplasat la ordin la faţa locului. Jandarmii au ridicat pe tinerii militanţi împreună cu afişele pe care le aveau asupra lor. Prin asta s-a urmărit tergiversarea acţiunii de propagandă şi nicidecum respectarea legii, respectiv Ordonanţa de Urgenţă nr. 31 din 2002, care a fost pretextul întocmirii dosarului penal.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.31 din 13 martie 2002<br />privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii (actualizată până la data de 6 mai 2006)</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României, </span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO">Guvernul României</span></b><span lang="RO"> adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. </span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p style="text-align: center;" align="center"><span style="" lang="RO">CAPITOLUL I<br /><b>Dispoziţii generale</b><o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b><span style="" lang="RO">Art. 1.</span></b><span style="" lang="RO"> - Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. <o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b><span style="">Art. 2.</span></b><span style=""> - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă: <o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="">a) prin <b>organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob</b> se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile comerciale, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă; <o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="">b) prin <b>simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe</b> se înţelege drapelurile, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la lit a); <o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style=""><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Crucea celtică nu se încadrează în această ordonanţă. Pe acest site se poate vedea ce înseamnă crucea celtica:</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">http://www.celtarts.com/celtic.htm</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Explicaţiile din site-ul de mai sus reprezintă un studiu istoric, realizat de specialişti asupra acestui aspect şi nu constatări intenţionate şi interpretări meschine care duc la comiterea de abuzuri. Organizaţia Noua Dreaptă militează cu drapelul celtic şi arborează acest însemn în acţiunile de propagandă. Se poate vedea aici: </span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">http://www.nouadreapta.org</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />În centrul oraşului Bucureşti este prezentă sub forma unui monument:</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">http://www.youtube.com/watch?v=0NAPs-d66Yo&eurl</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />În mai multe cimitire din România cunoaştem faptul că mormintele vechi au această cruce.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /><br /><b style="">ORDONANŢA 31 ESTE INTERPRETATĂ ÎMPOTRIVA NAŢIONALISMULUI<o:p></o:p></b></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /><b style="">Statul dovedeşte intenţia de deznaţionalizare a României<o:p></o:p></b></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Din toate aceste aspecte reiese că: Sistemul său legislativ defectuos şi abuzurile săvârşite duc la obstrucţionarea mişcărilor de dreapta din România. Interpretările se fac intenţionat pentru a instaura frica şi pentru tergiversarea activităţii oricărei organizaţii naţionaliste . Operativitatea devine imposibilă pentru atingerea scopurilor: arătarea istoriei şi purităţii naţiei noastre.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /><b style="">LIBERA EXPRIMARE NU EXISTĂ<o:p></o:p></b></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Libera exprimare este garantată 100% de către toate statele care au ratificat la convenţiile şi declaraţiile universale pentru drepturile omului („Ce drepturi? aa? Vă arăt eu drepturi? Hai la secţie!!!”), mai puţin România. O multitudine de persoane sunt acuzate pentru faptul că vorbesc, scriu, se confesează, îşi anunţă opiniile sau cântă. Acuzaţiile vin ca şi cum exprimarea atinge siguranţa persoanelor sau a statului. Toate abuzurile săvârşite au ca instrument interpretarea.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /><b style="">NAŢIONALIŞTI PERSECUTAŢI<o:p></o:p></b></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Când activam în cadrul Noii Drepte, o sumedenie de camarazi din ţară erau ridicaţi şi duşi cu duba la poliţie atunci când împărţeau manifeste sau lipeau afişe. Ultima oară când aflasem, se întâmplase în campania Anti-Valentine’s Day şi promovarea Dragobetelui (sărbătoare similară, dar de origine dacică), când primisem mesaje offline pe internet cu relatările camarazilor mei. Nu fuseseră cercetaţi penal dar au fost duşi la secţie şi avertizaţi. Tot ce simte un naţionalist când păţeşte asta este teamă, nesiguranţă, pentru că nu mai exista deviza: pot să stau liniştit că doar sunt curat, nu am făcut nimic. Pentru ce? ... Probleme de acest gen sunt cunoscute în circuitul Noii Drepte şi se cunoaşte faptul că organizaţia nu desfăşoară activităţi infracţionale în România, ci doar activităţi cu caracter politic, social, istoric, toate în spiritul naţional.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Toţi militanţii naţionalişti din organizaţiile din România, precum şi trusturi media naţionale, au cunoştinţă de cazul Grigore Opriţă. Un alt caz şi o eroare gravă a democraţiei româneşti. Opriţă a fost acuzat pentru gândirea sa şi a suferit mulţi ani până la achitarea sa. Stresul şi incertitudinea trăită o cunoaşte numai acuzatul. Procesul a avut caracter politic, iar în 26 martie 2006, după 3 ani, s-a dovedit acest aspect pentru că la început avea doar subînţeles politic această acţiune a justiţiei. Evoluţia exactă a procesului se poate vedea pe: http://procespolitic.uv.ro/.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />În luna iunie a anului 2004 i-a fost retras tînărului pictor Sorin Tara din Sibiu premiul primit la un concurs organizat de Consulatul german, după ce a fost acuzat de nazism. Artistul a făcut publice următoarele opinii ale sale: "<i style="">Dacă a folosi în nişte lucrări declarate artistice orice fel de simboluri înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist! Dacă a folosi în nişte lucrări declarate artistice orice fel de cuvinte, în orice limbă înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist! Dacă a confecţiona (vorba aia!) tricouri cu imagini care avertizează asupra atrocităţilor comise în momentul de faţă de către anumiţi ocupanţi, undeva în Orientul Mijlociu, înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist.</i>”</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Domnul Andrei Molnar, liderul Societăţii Gebeleizis, student al facultăţii de drept, a fost acuzat de fascism, satanism (adorator al Satanei şi adept al cultului respectiv) pentru orientările sale religioase dacice. În prezent derulează mai multe procese cu statul pe seama abuzurilor care au avut loc. Dacă Ministerul Public va pierde, daunele morale se vor plăti din buget, adică din banii tuturor românilor.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Acestea sunt doar câteva cazuri de care Aparatul de Conducere a Frontului are cunoştinţă până în prezent.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Apelez la competenţa dumneavoastră cu întrebările:</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">Putem folosi crucea celtică în propaganda din mediul public, aşa cum se face în toată lumea, fără să fim arestaţi sau reţinuţi?</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">Ne putem exprima opiniile în mod liber despre acţiuni săvârşite în defavoarea etnicilor români?</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">Poate intra un tânăr să militeze într-o organizaţie de dreapta care nu foloseşte svastica şi nu instigă la război, fără a avea teamă că poate fi urmărit, reţinut, cercetat sau acuzat?</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">Ne putem bucura de drepturi fundamentale ale unui stat de drept, fără a fi nevoiţi să cerem azil prin alte părţi? Sau să stăm în casă ori să vorbim doar în şoaptă?</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Aceste întrebări circulă în comunitatea Frontului, dar şi în rândul unor organizaţii partenere ale Braţului de Fier.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Aşteptăm un răspuns care să ne permită să funcţionăm cu libertatea cuvenită. Altfel suntem nevoiţi să monitorizăm toate abuzurile în următorii ani şi să cerem ajutor la nivel extern, către organizaţii şi instituţii competente, aceasta fiind o situaţie penibilă pentru noi.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /><b style="">ONOARE ŞI PATRIE<o:p></o:p></b></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br />Ionuţ Rotaru</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">Frontul Naţional Braţul de Fier</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">mişcare a etnicilor români</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">ARTICOL PRELUAT DE AICI: </span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">http://bratuldefier.blogspot.com/</span></p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-81724884418249735892008-08-16T12:02:00.000-07:002008-10-24T17:55:54.422-07:00MAREA PROBLEMA ETNICA A ITALIEI : ZINGARII<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhY1Zc-fH48U72P7AYDDcyD8yjOdxwN1tGFXB_9V1Dhz1WZu9tYYPpiyxK9EzHFFafDIlVbnkKCYeL-jANkS8rupTtXbe5rWz2FroCKbEtSndo2mi_fciqN5VzXpUkoiFEmOf3Z31Z14K9h/s1600-h/fuoco.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhY1Zc-fH48U72P7AYDDcyD8yjOdxwN1tGFXB_9V1Dhz1WZu9tYYPpiyxK9EzHFFafDIlVbnkKCYeL-jANkS8rupTtXbe5rWz2FroCKbEtSndo2mi_fciqN5VzXpUkoiFEmOf3Z31Z14K9h/s400/fuoco.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5260464042041332210" border="0" /></a>
<br /><span style="text-decoration: underline;"></span>
<br /><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>14</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>IT</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" name="Normal (Web)"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"></object> <style> st1\:*{behavior:url(#ieooui) } </style> <![endif]--><style> <!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:EN-US;} h2 {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-link:"Titolo 2 Carattere"; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; mso-outline-level:2; font-size:18.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} p {mso-style-unhide:no; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} span.Titolo2Carattere {mso-style-name:"Titolo 2 Carattere"; mso-style-unhide:no; mso-style-locked:yes; mso-style-link:"Titolo 2"; mso-ansi-font-size:18.0pt; mso-bidi-font-size:18.0pt; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:21.0cm 842.0pt; margin:72.0pt 89.85pt 72.0pt 89.85pt; mso-header-margin:35.45pt; mso-footer-margin:35.45pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--><span style="font-weight: normal;font-size:12;" lang="RO">MAREA PROBLEMĂ ETNICĂ A ITALIEI: ZINGARI</span><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><o:smarttagtype namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" name="stockticker"></o:smarttagtype><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>14</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>IT</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" name="Normal (Web)"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"></object> <style> st1\:*{behavior:url(#ieooui) } </style> <![endif]--><style> <!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:EN-US;} h2 {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-link:"Titolo 2 Carattere"; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; mso-outline-level:2; font-size:18.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} p {mso-style-unhide:no; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} span.Titolo2Carattere {mso-style-name:"Titolo 2 Carattere"; mso-style-unhide:no; mso-style-locked:yes; mso-style-link:"Titolo 2"; mso-ansi-font-size:18.0pt; mso-bidi-font-size:18.0pt; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:21.0cm 842.0pt; margin:72.0pt 89.85pt 72.0pt 89.85pt; mso-header-margin:35.45pt; mso-footer-margin:35.45pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <h2><span style="font-weight: normal;font-size:12;" lang="RO">MAREA PROBLEMĂ ETNICĂ A ITALIEI: ZINGARI</span><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>14</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>IT</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" name="Normal (Web)"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><style> <!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Cambria Math"; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:1; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:EN-US;} p {mso-style-unhide:no; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:70.85pt 2.0cm 2.0cm 2.0cm; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">
<br /></span></b></p>
<br /></h2><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>14</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>IT</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" name="Normal (Web)"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><style> <!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Cambria Math"; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:1; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:EN-US;} p {mso-style-unhide:no; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:70.85pt 2.0cm 2.0cm 2.0cm; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">*2065 numărul ţiganilor care trăiesc în barăcile din napoli, spune Corriere della Sera în 15 mai<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">
<br />*Tot în luna mai, urmaşii lui Nero care a dat foc Romei au ars barăcile ţigăneşti din Napoli, jurnaliştii numindu-le apoi „ruguri”<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">
<br />*În timp ce populaţia italiană clocoteşte la limita răbdărilor, clasa politică face apel la toleranţă<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">
<br />*Barăcile de zingari - focar de infecţie<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">
<br />*Pentru români nimic nou - zingari trăiesc la fel ca în celebrele ghetouri ale României<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Datorită politicilor defectuoase de liberă circulaţie, dezvoltate de Uniunea Europeană, ţiganii ajung să atenteze la starea de sănătate, bunăstarea socială, siguranţa şi economia multor naţiuni din Europa. În Italia au găsit un mediu propice de dezvoltare a ecosistemului de aşezări, identic cu cel din România. Politica democratică a fost aplicată fără măsura siguranţei sociale şi a sănătăţii populaţiei italiene. Acelaşi lucru se întâmplă şi în ţara noastră, numai că noi suntem familiarizaţi cu acest fenomen şi trăim cu concepţii precum: „ai grijă ce spui de ei că se poate interpreta şi poţi fi făcut rasist”, „lasă cererile pentru locuinţă socială că nu eşti ţigan ca să se aprobe”, „nu te mai du la vot că avem vreo 30 de procente ţigani în oraş şi o sa iasă acelaşi primar”, „nu te pune rău cu ei şi lasă de la tine ca să nu ai necazuri, mai bine eşti în rând cu ei decât împotriva lor şi aşa ai să o duci bine”, „lasă măi, nu se spală din cauză că nu au bani şi îs necăjiţi”, „ai grijă ce scrii că directorul ziarului e ţigan sau e manelist” ş.a.m.d.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="EN-US">
<br /></span><span style="" lang="RO">În România nu poţi zice nimic că eşti arestat, iar în Italia un cetăţean sau un şef de stat poate vorbi liber despre cele văzute in jurul lui. Mediul spurcat construit de această etnie şi nelegiuirile lor nu sunt acceptate şi au ajuns la saturaţie pentru poporul italian. Poporul român tace, pentru că este ţinut bine în frâu de: serviciile secrete care controlează represiunea asupra celor ce vorbesc (cei păţiţi nu sunt puţini la număr), manipulare şi moda de a fi antirasist cultivată în rândul tinerilor şi a clasei politice prin instrumentele de mass-media, dar şi dezinformarea populaţiei.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="EN-US">
<br /></span><span style="" lang="RO">În luna mai a anului curent, o armată de indivizi cu motociclete au năpustit asupra zonelor în care sunt instalate barăcile de zingari. Persoanele aveau asupra lor sticle incendiare. Panica s-a declanşat la aruncarea bombelor incendiare, strigătele victimelor fiind auzite până în zonele vecine („haoleo mancaţaş”). Înainte de cele întâmplate renumitul Napoli era considerat lada de gunoi a Italiei. S-a declanşat o amplă campanie de presă în acest sens la nivel naţional, iar ecoul ei nu a fost simţit pentru că nu s-au luat măsuri la nici un nivel. <o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="EN-US">
<br /></span><span style="" lang="RO">După atacul mafiei napolitane asupra zonelor precizate, autorităţile au fost receptive şi au procedat la soluţionarea situaţiei pentru că faptele incendiatorilor aveau un răsunet impresionant în Europa. Jurnaliştii italieni au numit aceste locuri folosind termenul plastic „ruguri”.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="EN-US">
<br /></span><span style="" lang="RO">Clasa politică a făcut apel la toleranţă şi răbdarea populaţiei şi au clasat întâmplarea ca pe un act iresponsabil. Italienii sunt un popor cu frică de îmbolnăvire sau de maladii, iar barăcile ,care erau catalogate ca focar de infecţie, alimentau ura populaţiei dar şi a mai multor persoane influente din lumea interlopă, după cum s-a văzut în urma incidentului.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="EN-US">
<br /></span><span style="" lang="RO">Pentru ştiutele ghetouri ale fiecărui judeţ din România nu se face atâta zarvă. Putem lua ca exemplu celebre ghetouri etnice existente la nivel de ţară pentru care unii primari au fost catalogaţi ca rasişti când au vrut să ia măsuri clare sau au făcut observaţii pe marginea situaţiei. Societatea civilă este adesea ignorată atunci când vine cu iniţiative în acest sens.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span lang="EN-US">
<br /></span><span style="" lang="RO">SURSA: CAMARAD BRAŢUL DE FIER DOMICILIAT ÎN ITALIA<o:p></o:p></span></p> Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-818893263232701168.post-76446983751506426432008-08-10T04:19:00.002-07:002008-10-28T18:07:26.299-07:00BRAŢUL DE FIER militează pentru separatism etnic<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJ-5sPYhDX1y0bPigakyO6R6dREC9FGIElGQnw-U5N7nv0MaSM_CL-61kar46XDJuSLa3M3yEHayz90WpuEJ8sVS01ZS1G_L5fyf2WuMNjRU_-GrS9iRoQ2q2Sodw-H0lNcknvQX6RS_Fp/s1600-h/715852d4523d830b88a657beb37a879e.jpeg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 286px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJ-5sPYhDX1y0bPigakyO6R6dREC9FGIElGQnw-U5N7nv0MaSM_CL-61kar46XDJuSLa3M3yEHayz90WpuEJ8sVS01ZS1G_L5fyf2WuMNjRU_-GrS9iRoQ2q2Sodw-H0lNcknvQX6RS_Fp/s400/715852d4523d830b88a657beb37a879e.jpeg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5262375898007183314" border="0" /></a>
<br /><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><o:smarttagtype namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" name="stockticker"></o:smarttagtype><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>14</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>IT</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" name="Normal (Web)"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"></object> <style> st1\:*{behavior:url(#ieooui) } </style> <![endif]--><style> <!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:EN-US;} h2 {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-link:"Titolo 2 Carattere"; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; mso-outline-level:2; font-size:18.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} p {mso-style-unhide:no; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} span.Titolo2Carattere {mso-style-name:"Titolo 2 Carattere"; mso-style-unhide:no; mso-style-locked:yes; mso-style-link:"Titolo 2"; mso-ansi-font-size:18.0pt; mso-bidi-font-size:18.0pt; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:21.0cm 842.0pt; margin:72.0pt 89.85pt 72.0pt 89.85pt; mso-header-margin:35.45pt; mso-footer-margin:35.45pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <h2><meta equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8"><meta name="ProgId" content="Word.Document"><meta name="Generator" content="Microsoft Word 12"><meta name="Originator" content="Microsoft Word 12"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><o:smarttagtype namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" name="stockticker"></o:smarttagtype><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5Cadolf%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>14</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>IT</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" name="Normal (Web)"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"></object> <style> st1\:*{behavior:url(#ieooui) } </style> <![endif]--><style> <!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:EN-US;} h2 {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-link:"Titolo 2 Carattere"; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; mso-outline-level:2; font-size:18.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} p {mso-style-unhide:no; mso-margin-top-alt:auto; margin-right:0cm; mso-margin-bottom-alt:auto; margin-left:0cm; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} span.Titolo2Carattere {mso-style-name:"Titolo 2 Carattere"; mso-style-unhide:no; mso-style-locked:yes; mso-style-link:"Titolo 2"; mso-ansi-font-size:18.0pt; mso-bidi-font-size:18.0pt; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US; font-weight:bold;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:21.0cm 842.0pt; margin:72.0pt 89.85pt 72.0pt 89.85pt; mso-header-margin:35.45pt; mso-footer-margin:35.45pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabella normale"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> </h2>
<br /><p style="text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO"><o:p></o:p></span></b></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> <span style="" lang="RO">Ignorând alte speculaţii pot spune că astazi se dezbat probleme sociale raportate la realitatea crudă cu care se confruntă statele roase şi mâncate de politica globalizării şi moda antirasism implantată în rândul tineretului şi în ringul politic, în forma dictaturii democratice care dă libertăţi fără limite doar celor ce produc daune fiecărei naţiuni.<o:p></o:p></span> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">În România statisticile arată clar că avem o problemă etnică destul de serioasă: creşterea natalităţii în rândul populaţiei de etnie ţigănească. Îndrăznesc să spun ţigan întrucât în Italia se spune tzingaro. Numărul lor creşte iar integrarea lor socială este praf în ochi aruncat de stat şi Uniunea Europeană, care a cheltuit fonduri de zeci de milioane de euro pe parcursul anilor pentru integrarea lor. Asta a dus la spălarea banilor şi îmbogăţirea unei fracţiuni a clasei politice româneşti care a administrat fondurile. Acei bani sunt proveniţi din buzunarele noastre, ale tuturor naţiunilor europene, care contribuie la bugetul de stat, statul alocând bani pentru bugetul uniunii.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Înainte de intrarea României în Uniunea Europeană aparatul de conducere a Frontului Naţional Braţul de Fier a dezbătut următoarea problemă:<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Astăzi ţiganii sunt o problemă naţională, iar dacă noi sau statul ne atingem de ei suntem acuzaţi de rasism de către Uniunea Europeană.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Mâine se deschid graniţele uniunii şi ei vor fi o problemă europeană.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Astfel o problemă naţională devine o problemă europeană.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Presa se uită strâmb la noi că suntem prea radicali şi că nu facem parte din rândul naţionaliştilor de plastic sau gonflabili de care se folosesc partidele politice şi din cauza faptului că nu ne este frică să emitem şi să facem cunoscute sloganuri împotriva statului, atunci când acesta neglijează naţiunea sau comite abuzuri legislative împotriva ei.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Noi am avut dreptate. Graniţele s-au deschis iar corturile s-au extins la nivelul Europei.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Noua problemă este următoarea:<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Epicentrul cutremurului social, provocat de ţigani în Europa, îl reprezintă România.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Este adevărat. Nu putem nega din mândrie naţională. Putem nega afirmaţia conform căreia am fi ţigani, doar atât. Problemele acestea le putea preveni statul care putea înţelege prin armata lui de sociologi şi creiere docente că se va întâmpla asta. Noi, Braţul de Fier, am tras un semnal de alarmă atunci, nu am emis o ipoteză. Noi suntem oameni din toate categoriile sociale, de la profesori la muncitori, şi nu suntem mari specialişti sau cei care sunt pupaţi de către unele organe de presă pe acolo pe unde-şi fac nevoile.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Frontul Naţional Braţul de Fier a găsit singur ipoteza plauzibilă în rezolvarea următoarei probleme de dispariţie în timp a naţiunii române:<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">Constituirea comunităţii pur româneasti</span></b><span style="" lang="RO"> (Frontul este compus din Comunitate, în jurul căreia gravitează diviziile)<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">De fenomenul de ţiganizare se fac vinovaţi aparatul de stat şi creşterea numerică a populaţiei ţigăneşti, în care ar avea o vină tot statul.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Se ştie că ţiganii sunt favorizaţi la natalitate prin următoarele fapte:<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">- ei fac copii pentru alocaţie, pentru supliment de alocaţie; <o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">- femeile ţigănci nasc copii unul după altul ca să nu-şi execute pedepsele cu închisoarea; <o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">- în judeţul Vaslui, dacă au o căruţă de copii se duc şi fac bâlci la primărie şi obţin astfel un imobil, pentru care un român cu familie face mii de cereri ca să i se aprobe şi nu rezolvă nimic;<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">- primesc mâncare de la cantina săracilor, pe care o şi vând prin piaţă atunci când primesc hrană rece pentru weekend. <o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Cât despre acuza că suntem rasişti şi nu angajăm ţigani, iar la târgul naţional al locurilor de muncă din România din 2006 sau 2007 au fost angajaţi doar 2 din toată ţara, pot spune că e un fenomen firesc pentru că nici măcar unui patron ţigan din România nu îi convine să angajeze ţigani şi angajează români, fiind mult mai convenabil.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Ce producţie ar avea o fabrică de confecţii (am fost lider de sindicat în domeniu) dacă ar avea exclusiv 120 ţigani luaţi dintr-o mahala şi puşi la muncă?<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Deci nimeni nu exagerează în acest sens, realităţile sociale arată clar ecuaţia fără rezolvare, referitor la convieţuirea cu ei sau pleonasmul reformei de integrare socială a lor.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">Ţiganii în rândul organizaţiilor de dreapta<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">În perioada regimului comunist s-a pus accentul pe o politică de românizare a ţiganilor.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Puţini dintre noi, generaţia post decembristă, suntem informaţi de faptul că veneau activişti de partid şi inspectori în domeniu în atelierele ţiganilor, pentru a-i moderniza cu strunguri, freze şi alte utilaje, pentru a le schimba modul de a trăi şi de a-şi câştiga pâinea. Ei spuneau „Auzi beii!!?? Bag _p_ în strungul tău!” Nici Ceauşescu nu a reuşit să facă mare lucru din ei, care era un personaj controversat, cu autoritate deplină asupra unor probleme de natură naţională, probleme care trebuiau rezolvate la ordin fără discuţia celor impuse.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">De la românizarea ţiganilor la ţiganizarea românilor<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">În perioada postdecembristă s-a declanşat fenomenul de ţiganizare a românilor, astăzi atingând apogeul mizerabil a cărui consecinţe le suferă cei care au mai rămas români. Vinovat: S T A T U L<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Pentru că noi eram nebuni şi fanatici când luptam împotriva fenomenului şi mai ales la campania antimanele cu sloganul:<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">MANEAUA: REZIDUU DE INCULTURĂ CU GRAD RIDICAT DE TOXICITATE, A NU SE LĂSA LA ÎNDEMÂNA COPIIILOR, PROTEJAŢI GENERAŢIA DE MÂINE.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO"><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8P0ue6DCCic&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><embed src="http://www.youtube.com/v/8P0ue6DCCic&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Ce înseamnă românizarea ţiganilor?<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Însuşirea de către sus-numiţi a modului de viaţă românesc, a limbii, a mentalităţii, a obiceiurilor şi bineînţeles a caracterului nu.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Ce înseamnă ţiganizarea românilor?<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Însuşirea de către români a obiceiurilor ţigăneşti, a mentalităţii, expresiilor lingvistice sau chiar a limbii pentru că e „cool” să ştii ţigăneşte azi… e la modă. Accentul ţigănesc pe care îl abordează toţi în limba română nu trebuie ignorat în definirea fenomenului.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Exemplu: majoritatea rockerilor din Vaslui iubesc ţiganii şi nu sunt de acord cu organizaţiile de dreapta, dorinţă manifestată foarte des de ei.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">În rândul unor organizaţii de dreapta din România se spune că sunt identificaţi membri de etnie romă, după fizionomie, comportament şi trăsături de caracter relevate de modul lor de activare în cadrul organizaţiei.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Văd că se abordează cu vehemenţă problema Noii Drepte. Trebuie să înţelegem că Noua Dreaptă este o organizaţie cu caracter politic care participă la alegeri, face alianţe cu partide politice şi se aliniază la standardele actualei vieţi politice româneşti. Se ştie clar că aderă, că vor să intre în sistemul de conducere a statului.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Nu le poţi cere să aibă o anumită categorie de membri sau să facă vreo alegere minuţioasă la cooptarea lor, că doar nu îi recrutează cum facem noi.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Noua Dreaptă trebuie să meargă pe drumul ei cu naţionalismul creştin în rândul clasei politice româneşti, iar cei cu alte orientări să rămână pe drumul lor, constituind comunităţi, divizii, formând cadre, cu scopuri paralele de cele ale statului (câteva s-au dovedit distructive pentru naţiunea noastră).<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Andrei Molnar, partenerul nostru, nu are nici o simpatie faţă de aparatul represiv al statului democrato-dictatorial România, mai mult de atât nu are nici o legătură sau colaborare cu acesta. Ca şi Braţul de Fier nu are nevoie să ajungă la putere, să facă campanii electorale, pentru că noi avem putere. Intrat în sistemul de conducere al statului ţi se pare că ai putere, dar eşti măscăriciul serviciilor secrete. La rândul lor sunt compuse din oameni care-şi iubesc naţia, dar sunt conduse de cei cu interese meschine. Nu putem fi dirijaţi de fiecare după bunul plac, nu putem fi manipulaţi şi nu putem fi interzişi decât dacă ajungem la groapa comună.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">„Dragostea de neam se vindecă prin împuşcare”<o:p></o:p></span></b></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">…zice un cadru din aparatul de conducere al Frontului.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Noi suntem o Familie ca şi comunitatea păgână din România cârmuită de camaradul Andrei Molnar.<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Suntem o Familie care funcţionează ca un stat cu propriile orânduiri şi cu propriile priorităţi. Deci dacă noi nu acceptăm ca etnia rromă să penetreze Comunitatea care e pură, putem spune că suntem PRIMA ROMÂNIE: <st1:stockticker st="on">CEA</st1:stockticker> CURATĂ<o:p></o:p></span></p> <p style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="" lang="RO">CEALALATA E <st1:stockticker st="on">AIA</st1:stockticker> CÂRMUITĂ DE <st1:stockticker st="on">STAT</st1:stockticker><o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Nu poţi fi obligat, conform drepturilor omului, să te asociezi cu persoane pe care nu le suporţi sau să trăieşti alături de ele.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">Nu poţi fi obligat să iubeşti ceva ce nu poţi iubi.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">EŞTI LIBER SĂ TE SEPARI!<o:p></o:p></span></b></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">SEPARATISMUL ETNIC<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">ESTE SOLUŢIA FRONTULUI NAŢIONAL BRAŢUL DE FIER ŞI A ALTOR ORGANIZAŢII <st1:stockticker st="on">CARE</st1:stockticker> SE DEZVOLTĂ.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">A nu se interpreta în acest caz de către bastarzii care ne pândesc că vrem separatism de teritoriu, cel care se lasă cu război şi vărsări de sânge. <o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="" lang="RO">O Comunitate pur românească cu cerc închis care nu are treabă cu nimeni din exterior, nu poate face rău nimănui, cere doar pace şi armonie, vechiul paradis al Sfântului Pământ Dacic.<o:p></o:p></span></p> <p style="text-align: justify;"><b style=""><span style="" lang="RO">ONOARE ŞI PATRIE<o:p></o:p></span></b></p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></p> Unknownnoreply@blogger.com